La
Sighișoara a avut loc, recent, seminarul cu titlul de mai sus,
organizat de Fundația “Konrad Adenauer”, Asociatia medical-crestină
Lukas Spital – Laslea, Asociatia Filantropia Ortodoxă si Centrul
creștin social-medical de zi, ambele din
Sighișoara.
La această a treia ediție (după cele
din martie 2005 și martie 2009, desfășurate de asemenea la
Sighișoara, in aceeași organizare) temele abordate au fost:
parteneriatul dintre Culte și Stat intre asistență socială și
politici sociale, reinființarea spitalelor bisericești și rolul
comunităților locale in asistența socială și medicală (cu referire
la administrația publică și implicarea parohială). Au participat
reprezentanți ai Mitropoliilor ortodoxe din țară, ai Bisericii
Evanghelice C.A., ai mediului academic și ai unor ONG-uri, precum
și ai unui centru social din Republica Moldova.
Prima parte a seminarului, in
după-amiaza de 20 aprilie, s-a desfășurat la Centrul creștin
social-medical de zi, așezământ rezultat dintr-un parteneriat intre
Uniunea Europeană, consiliul județean Mureș, primăria municipiului
Sighișoara și asociația Filantropia Ortodoxă – filiala locală.
Centrul a luat ființă in februarie 2004, in spațiul generos al unei
foste secții medicale de pediatrie, care a fost restaurat,
compartimentat și dotat pentru nevoile specifice vârstnicilor, cu
binecuvântarea Inalt Prea Sfințitului Părinte Andrei Andreicuț,
Arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei, și prin purtarea de grijă a
Părintelui protoiereu Ovidiu Dan. Beneficiarii centrului sunt
vârstnici de toate naționalitățile din zonă, aflați in
imposibilitate de a-și acoperi singuri nevoile minime de trai, fără
familie sau părăsiți de aceasta, mulți suferinzi de boli cronice.
Centrul asigură in cantina proprie trei mese zilnic pentru 35 de
persoane și trimite prânzul la domiciliu pentru alte 40 de
persoane. Lucrătorii centrului, după specificul pregătirii
profesionale, le oferă beneficiarilor consiliere socială,
activități recreative, servicii de igienizare (baie, bărbierit,
tuns) personală și a lenjeriei, asistență medicală gratuită (in
regim ambulatoriu și la domiciliu, asistență religioasă. Centrul
are un cabinet medical in care lucrează voluntar medici din
Sighișoara și din Târgu Mureș, o sală dotată după standardele UE
pentru kinetoterapie și o alta pentru masaj medical recuperator.
Dispunând de o autoutilitară Dacia și un autoturism Volkswagen,
centrul iși face aprovizionarea și asigură transportul
beneficiarilor de la și spre casă, ca și spre diferitele locații
medicale, și de asemenea transportul prânzului la
domiciliu.
Vizitarea Centrului (din str.
Târnavei 45) a fost o bună bază de discuții pentru cea de a doua zi
a seminarului, deosebit de densă in informații despre cum
funcționează centrele sociale pentru copii sau pentru vârstnici
organizate de eparhii sau protoierii și parohii, dar și de persoane
laice, despre modalitățile de atragere a fondurilor, despre
problemele cu care se confruntă cei care le administrează. Laura
Stoican, inspector social la Arhiepiscopia ortodoxă a Albei Iulia,
a prezentat intre altele cele trei mari servicii de tip rețea
realizate in parteneriat public-privat de această eparhie, servicii
socotite model de excelență, și anume asistența la domiciliu,
centrele de zi (in număr de 11) și casele de tip familial
(10).
Părintele Gheorghe Marin, preot
misionar, a vorbit despre așezământul social “Sf. Gheorghe”
inființat in 2007 de protopopiatul Sebeș (județul Alba) intr-o
fostă centrală termică dezactivată și care funcționează cu trei
module: casă de tip familial, centru de zi pentru copii și
ingrijire la domiciliu. Părintele Nicolae Ignat, consilier pe
probleme sociale la Arhiepiscopia Albei Iulia, a insistat pe nevoia
de a-i convinge pe parteneri să rămână alături, odată deschis un
centru social.
La Sângerei, in Republica Moldova,
funcționează Centrul comunitar de asistență socială “Agape”,
proiect inițiat de medicul dermato-venerolog Arcadie Covaliov
(prezent la seminar) și realizat in perioada februarie 2006 –
decembrie 2008 de guvernul de la Chișinău in parteneriat cu
consiliul raional local, cu sprijin financiar din partea guvernului
Suediei. Este deschis persoanelor vârstnice aflate in dificultate
și adulților cu dizabilități, cărora le sunt asigurate servicii de
ingrijire medicală, consultanță psihologică, servicii
sanitaro-igienice, cercuri de activități pe interese, consultanță
psihologică și asistență religioasă la dorința
beneficiarilor.
Din partea Arhiepiscopiei Timișoarei
au vorbit Părintele misionar Alin Cuza și Părintele consilier
Cristian Pavel, care au prezentat centrul comunitar realizat in
2001 in parteneriat public – privat pentru persoanele cu HIV.
Beneficiază de serviciile acestui centru 55 de tineri – infectați
cu HIV in mediul intraspitalicesc, și familiile lor. Pentru tineri,
care din cauza prejudecăților legate de această boală nu au mers la
școală, centrul organizează cursuri de limbi străine și de
calculatoare și dezvoltă proiecte de integrare socio-profesională.
Din păcate, sincopele apărute in tratamentul retroviral pe care ar
trebui sa li-l asigure statul român pot insemna pentru ei a doua
condamnare la moarte.
Conf. dr. Sebastian Moldovan, de la
Facultatea de Teologie ortodoxă “Andrei Șaguna” a Arhiepiscopiei
Sibiului (Mitropolia Ardealului), a făcut, pornind de la Epistole
ale Sfântului Apostol Pavel (1 Corinteni și Efeseni), o analogie
intre trupul uman și Biserică. Așa cum trupul este format din
celule, țesuturi, organe alcătuind toate organismul, așa persoana,
familia, parohia, eparhia, Biserica locală alcătuiesc impreună
Biserica universală. Organismul funcționează grație sistemelor
circulator, nervos, endocrin, imunitar, Biserica grație Cultului
divin și Euharistiei, rugăciunii particulare, funcțiilor ascetică,
practică și filantropică. Comuniunea cu Hristos se realizează ân
principal prin Sfânta Euharistie și prin filantropie, or, la
creștinii din ziua de azi funcția filantropică este intr-o mare
suferință. Asistența socială trebuie să stea pe această funcție
filantropică, dar pentru că suntem creștini care nu practicăm
creștinismul, trebuie să căutăm sponsori pentru asistența socială,
a spus in esență conferențiarul Sebastian Moldovan, și nădăjduiesc
să fi ințeles exact esența comunicării sale.
Au mai vorbit Părintele Ciprian
Creangă – Arhiepiscopia Sibiului (despre centrul creștin de la
Homorod – județul Brașov, unde sunt consiliați tinerii care
ajungând la 18 ani părăsesc sistemul de stat), Părintele Narcis
Constantin Axinte și Părintele Ion Șerban de la Arhiepiscopia
Iașilor, ultimul pledând pentru schimbarea relației dintre Biserică
și stat, dat fiind că Biserica s-a maturizat sub aspect
instituțional, și pentru amendarea Legii Cultelor, in sensul că
Bisericile pot tutela nu numai servicii sociale, ci și servicii
medicale, așa cum au propus Inalt Prea Sfințitul Părinte Teofan
Savu, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și secretarul de stat
pentru Culte, Adrian Lemeni.
Prof. univ. dr. Radu Carp, prodecan al
Facultății de Stiințe Politice – Universitatea din București, a
apreciat că in prezent gradul de participare socială la nivelul
societății civile din România este de aproximativ 1 %, mult prea
mic față de nevoile reale ale
acesteia.
Medicul Petru Oprean,
co-fondator al Asociatiei medical-crestine Lukas
Spital de la Laslea, județul Sibiu, a vorbit despre trei
surse de finanțare a spitalelor bisericești: drepturile bolnavilor,
fondurile europene, pe care Bisericile trebuie să invețe să le
acceseze, in contul celui un miliard de euro reprezentând
contribuția României la UE, și serviciile adiacente rezultând din
pământuri și alte bunuri ale Bisericii. Doctorul Oprean a dat
exemplul Diakoniei germane care in ultimele două decenii a
reconstruit, se poate spune, fosta Germanie de est. Spitalul din
comuna Laslea purtând numele Sfântului Evanghelist Luca,
construit incepând cu anul 1992 cu
fonduri germane, mai precis din partea Bisericii Evanghelice C.A.
și a altor organizații bisericești din Germania, in localul
reamenajat al vechii școli săsești din comună, a ajuns acum la un
bilanț impresionant: asistență medicală și spirituală pentru mii de
pacienți, ajutoare acordate sub forma a câtorva sute de mii de
cutii de medicamente, a circa 1000 de tone de imbrăcăminte și
incălțăminte, a peste 100 de tone de materiale sanitare, aparatură
medicală și accesorii pentru persoane cu handicap. Toate
acestea au provenit din donații germane pe care spitalul le-a
folosit pentru bolnavii tratați in saloanele sale sau le-a
distribuit in Laslea și in numeroase alte sate din zonă. Experiența
“Lukas” este cunoscută acum in toată lumea, mai ales după ce in
2001, la Helsinki, in cadrul expoziției “Eurodiakonia”, Lukas
Spital a fost declarat “Proiect de referință pentru Europa Centrala
și de Est”, iar in februarie 2004 a fost prezentat la cel de-al
52-lea Mic Dejun de Rugăciune Națională de la Washington
(S.U.A.)
Ultima zi a seminarului, care s-a incheiat la ora prânzului, a fost folosită de participanți pentru a trage concluzii și pentru a redacta o Declarație finală, citită in scurt timp pentru presa locală de protopopul ortodox al Sighișoarei, Părintele Ovidiu Dan.