Fireste, suntem mostenitori ai marilor figuri din cultura
noastra, dar e la fel de adevarat ca si ei sunt, vrand-nevrand, mostenitorii nostri. Lectura noastra, in sensul cel mai cuprinzator si mai greu al termenului, le asigura nume, durata, recunoastere.
Shakespeare este cine este fiindca e mostenitorul cititorilor englezi.
Tot astfel, noi nu am mostenit spatiul mioritic, ci l-am obligat pe Lucian Blaga, prin lectura noastra deviata si neserioasa, sa mosteneasca un mioritism al tuturor relelor si slabiciunilor, al lenei de a lucra in perspectiva lunga a Istoriei. Criza identitara a societatii romanesti s-a cronicizat. National si patriotic sunt cuvinte de ocolit, ideea Marii Uniri, din motive obscure, s-a extenuat. Descifrarea in spatiul mioritic a orizonturilor inconstientului care fac parte din “fiinta si substanta noastra”, tentata de Blaga, a cazut in derizoriu. Am fi putut gasi in spatiul mioritic un loc al nostru, asumat cu oarecare gravitate si chiar cu multa indoiala. Asa incat sa-ti spui, simplu, ca esti roman si ca nu vezi cum ai putea fi altceva. In plus, sa speri ca poti face si tu ceva pentru ca numele sa nu mai fie de ocara. Speranta e o forma a decentei noastre, credea Mircea Zaciu, adaugand: “Venerez spiritul transilvan, ale carui manifestari – de la Scoala Ardeleana la Blaga – au insemnat adevaratul proces de modernizare, occidentalizare si integrare a noastra intr-o Europa a spiritului”.
La Cluj, de 16 ani, se intampla, asiduu si cu o doza de discretie proprie oamenilor acestor locuri, Festivalul International “Lucian Blaga”. La inceput de mai, vin aici Cititori ai lui Blaga din toate colturile tarii si ale lumii. Infiintata in noiembrie 1990, de catre un grup de scriitori si oameni de cultura clujeni, Societatea Culturala “Lucian Blaga” (condusa, pe rand, de Liviu Petrescu, Horia Badescu, Mircea Borcila) isi asuma de la inceput menirea de a construi – incet, dar sigur – un spatiu de enuntare pe care sa-l recunoasca toata lumea drept cel mai potrivit pentru a gazdui si a coordona exegeza blagiana nationala si internationala. Lucrarile despre poet si filosof acopera 9.000 de pagini si sapte volume. La Teatrul National (care-i poarta, de altfel, numele) s-a pus la cale Integrala Blaga. Invitati de peste hotare il descopera, il citesc si il traduc. Toate astea pregatesc cu harnica rabdare ardeleneasca implinirea unui vis: infiintarea Centrului de Studii Blagiene, o institutie intemeiata pe tot ce s-a facut deja in numele ei.