Restructurarea la nivelul sectorului fiscal va duce la dispariția a peste 30% dintre cele 424 de administrații financiare existente în teritoriu, urmând să existe și disonibilizări la Garda Finaciară, Vamă și Trezorerie, potrivit președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar.
“Probabil în ianuarie – februarie va începe procesul. Vor fi desființate multe administrații fiscale locale, dar nu cred că se va înjumătăți numărul. Vor dispărea toate administrațiile financiare fără trezorerii. Sunt circa 50 de administrații care au doar partea de administrare financiară. De asemenea, vom desființa administrațiile care sunt foarte apropiate geografic. România nu-și poate permite administrații financiare la 5-6 km una de alta. Vor dispărea peste 30% din administrațiile financiare, care au fost înființate în ultimii 20-30 de ani pe criterii administrative”, a declarat Blejnar într-un interviu acordat ZF.
El a menționat că obiectivul este ca la sfârșitul primului trimestru din 2011 să fie finalizat procesul de comasare sau desființare a circa 150 de administrații financiare.
Într-o primă etapă vor fi înființate 8 administrații fiscale regionale și 41 de administrații județene, care vor fi arondate regional. “Există mijloace moderne de declarare a veniturilor cu ajutorul certificatului digital. Contribuabili mari și mijloci sunt obligați să depună electronic declarațiile. Prin declararea electronică informația intră în server. Se simplifică munca. În plus, dispare riscul ca un operator să introducă o cifră greșită. Greșelile apar deoarece s-a lucrat foarte mult pe suport hârtie. Vrem să renunțăm la hârtie”.
În planul de restructurare a ANAF intră și preluarea prin absorbție a atribuțiilor Gărzii Financiare și Autorității Naționale a Vămilor, acestea urmând să fie desființate și transformate în structuri fără personalitate juridică în cadrul agenției. “Atunci când contribuabilul are contact cu Fiscul trebuie să discute cu o singură instituție. Acum Garda și Vama sunt entități de sine stătătoare. Prin preluarea prin absorbție, Fiscul va avea pentru prima dată după mulți ani o singură instituție. Automat se reduce și personalul”.
Restructurarea ANAF este necesară pentru a consolida cadrul legal privind lupta împotriva evaziunii fiscale, pentru a elimina paralelismele și evaluarea diferită a aceleiași operațiuni economice, în viziunea Guvernului. ANAF are 1.002 angajați (aparat propriu), iar la Garda Financiară și ANV sunt 1.396, respectiv 3.812 de angajați. În direcțiile finanțelor publice județene și a municipiului București sunt 23.376 de angajați. Ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu a anunțat că peste 6.000 de angajați din structurile subordonate ministerului vor fi disponibilizați.
ANAF urmărește pentru 2011 și 2012 implementarea unui sistem stabil de înlesniri la plata obligațiilor fiscale pentru contribuabilii aflați în dificultate temporară de lichiditate și reinstituirea eșalonărilor la plata obligațiilor fiscale restante, a declarat președintele instituției, Sorin Blejnar.
După ce până anul trecut oamenii de afaceri se plângeau de blocarea rambursărilor de TVA, care strangulau fluxurile de lichidități ale multor companii acționând ca o suprataxă ascunsă, în acest an situația rambursărilor s-a îmbunătățit.
“Pentru o relație corectă Fisc – contribuabil și pentru creșterea gradului de conformare al contribuabililor la declarare și la plată am întreprins numeroase acțiuni menite să sprijine mediul de afaceri, și aici mă refer la rambursarea de TVA cu control ulterior pentru deconturile cuprinse între 5.000 și 10.000 lei, elaborarea OUG 92/2009 prin care firmele au posibilitatea să-și amâne obligațiile fiscale la plată pentru 6 luni, implementarea sistemului de declarare on-line, transparența procesului de rambursare a TVA sau elaborarea Cartei Contribuabilului”, a declarat Blejnar pentru ZF. În plus, prin acțiunile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale, Fiscul urmărește, pe de-o parte, scoaterea la lumină a economiei nefiscalizate și atragerea de sume suplimentare la bugetul de stat, iar pe de altă parte, crearea unui mediu concurențial corect, în care agenții economici să-și desfășoare activitatea fără distorsiuni, a mai spus șeful Fiscului.
ANAF urmărește prin crearea unui departament de control al persoanelor fizice cu venituri mari să elimine paradoxul firmă săracă – patron bogat, controalele urmând să fie îndreptate și spre proprietarii firmelor care afișează o avere pe care nu o pot proba, potrivit lui Blejnar.
“Prin crearea acestui departament de control al persoanelor fizice cu venituri mari vrem să eliminăm, să ținem sub control paradoxul firmă săracă – patron bogat prin aceea că în momentul în care vom controla firmele care ori declară pierderi sau venituri foarte reduse față de media sectorului economic respectiv, ori folosesc cu preponderență operațiunile în cash, vom extinde sfera controlului și la persoanele fizice care dețin sau administrează respectiva firmă, în așa fel încât să avem o imagine globală asupra veniturilor realizate la nivelul întregii entități.” Până la sfârșitul anului ANAF intenționează să finalizeze demersurile, cadrul legislativ, în vederea înființării departamentului specializat care va controla veniturile persoanelor fizice în vederea impozitării cu 16% a veniturilor nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată, a mai spus Blejnar.
Controalele vor fi îndreptate, pentru început, asupra câtorva zeci sau poate sute de persoane fizice care fie cheltuiesc sume mari de bani pentru achiziționarea unor bunuri de lux fără a avea venituri declarate corespunzător, fie nu au venituri constante, fie nu există documente complete care să evidențieze veniturile realizate. Iar obiectivul urmărit prin acest demers este diminuarea evaziunii fiscale.
Șeful Fiscului a amintit și de introducerea începând de anul viitor a unor noi criterii pentru încadrarea în categoria “Mari contribuabili”, obiectivul urmărit fiind preîntâmpinarea accederii în această categorie a firmelor fără patrimoniu, fără angajați, fără active imobiliare și care nu plăteasc taxe și impozite.
Astfel se va renunța la cifra de afaceri, ca și element de departajare între categoriile de contribuabili, urmând să fie introduse criterii precum volumul obligațiilor bugetare datorate, cheltuielile de personal, veniturile din exploatare și volumul activelor imobilizate.
“Pe noile criterii de clasificare cei incluși în categoria marilor contribuabili vor da 80-85% din venituri la nivel național. Este necesară o administrare foarte corectă, eficientă, dedicată pentru marii contribuabili. Este deficit de personal în acest domeniu, în prezent existând un număr de circa 300 de persoane. Vrem să ajungem la 600-700 de oameni prin reorientarea personalului către marii contribuabili în urma procesului de restructurare, de remodelare a administrațiilor financiare. Nu vom face noi angajări.”
În prezent există circa 1.900 de mari contribuabili, iar numărul va ajunge la aproximativ 3.000, a mai spus Blejnar.
“Unii vor intra în categoria marilor contribuabili, iar alții vor ieși. De exemplu, vor ieși firmele care au cifră de afaceri mare, dar nu au patrimoniu. Acum 20.000 de contribuabili mari și mijlocii dau circa 65-70% din încasări. Pe noua structurare, din simulările noastre, vor fi 27.000 de contribuabili care vor da 94,3% din încasările bugetare prognozate pentru 2011. Este vorba și de conformare voluntară.”
În prezent în categoria “Mari contribuabili” sunt incluse companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 70 mil. lei.