Dacă vor fi finalizate anul acesta cele 29.000 de locuințe, după cum și-a propus statul, se va ajunge la un total de aproximativ 54.000 de locuințe reabilitate termic, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Luând în calcul o economie lunară de 100 de lei per apartament la factura de întreținere obținută în urma reabilitării blocului, s-ar putea economisi anul acesta aproape 4 milioane de euro din reducerea consumului de energie, potrivit calculelor ZF.
Pentru locatarii care încă sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire, veștile apărute în ultimele luni sunt însă destul de proaste și le alungă gândurile că vor rămâne cu bani în plus în buzunar. Se vorbește despre eliminarea subvențiilor statului pentru gigacalorie, iar facturile s-ar putea dubla, astfel că toată economia așteptată în urma modernizării blocului va fi cel mai probabil anihilată. Încă nu a fost luată o decizie de către consiliile locale pentru iarna aceasta, anunțată de meteorologi și cercetători drept una dintre cele mai friguroase. Până în septembrie, din cele 29.000 de locuințe planificate anul acesta în programul de reabilitare termică, pentru care statul a alocat 150 de milioane de lei (36 de milioane de euro), au fost finalizate în jur de 12.000 și au fost cheltuiți 121 de milioane de lei (29 de milioane de euro).
“Sunt 40.000 de locuințe în lucru și chiar în această perioadă încep noi lucrări în orașe din țară. Toată lumea e mulțumită și din punctul nostru de vedere programul merge foarte bine. Ar fi trebuit să alocăm și mai mulți bani, având în vedere solicitările primite. Principiul care s-a aplicat a fost «primul venit, primul servit»”, spune Valentin Stănescu, director general adjunct în Direcția Generală de Construcții Locuințe și Reabilitare Termică din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Prea puȚini bani. Același principiu de care vorbea și premierul Emil Boc în urmă cu un an nu satisface decât în foarte mică măsură necesitatea de reabilitare a fondului de locuințe din România, spun asociațiile de proprietari. Ce s-a cheltuit anul acesta pentru reabilitarea blocurilor de locuințe, doar câteva zeci de milioane de euro, este extrem de puțin, susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat, care reunește 15.000 de asociații de proprietari în 31 de județe.
“E o firimitură, e ca și cum ai avea bani doar să treci strada. Mai ales că, în orice caz, statul nu pierde din astfel de investiții. Cheltuiala cu reabilitarea blocurilor de locuințe înseamnă plata materialelor de construcții și a manoperei. Mai mult de jumătate din salarii se întoarce la stat prin plata contribuțiilor, iar din prețul materialelor de construcții îi revine de asemenea taxa pe valoare adăugată”, spune Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat. În același timp, și firmele de construcții spun că lucrările de reabilitare au fost anul acesta în mare parte întrerupte sau îngreunate de lipsa finanțării.
“Dacă reacțiile oficialilor sunt pozitive la nivel declarativ, din perspectiva asigurării resurselor financiare sunt probleme. Cu unele excepții, cum ar fi Sectorul 1 din București, unde Primăria asigură integral reabilitarea tuturor blocurilor, situația s-a înrăutățit anul acesta, aș spune, în mod dramatic. Multe lucrări sunt întrerupte, iar dinamica a fost mult mai scăzută decât anul trecut”, spune Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor în Construcții (ARACO).
O mare parte dintre constructori se zbat să supraviețuiască pe o piață cu o scădere estimată la 30% pentru anul acesta. Până și creanțele pe care le au de încasat de la stat întârzie și fără o dinamizare a investițiilor publice și private, firmele rămân anemice, spune Plosceanu. El arată că unii constructori au găsit însă o soluție. “Urmăresc investițiile din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord și stau cu ochii pe proiectele de infrastructură din Europa”.
Reabilitare pe credit. După modelul garanțiilor oferite de stat în programul “Prima Casă”, anul acesta a apărut o lege și pentru proprietarii care vor să ia credit pentru reabilitarea blocului. Dobânda este subvenționată integral de stat, iar creditul este garantat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. În prezent, două bănci, CEC Bank și BCR, au ieșit la atac cu oferte pentru proprietari și asociațiile de proprietari, însă asta nu stimulează prea mult lucrările.
“Noi am cerut încă de anul trecut o astfel de prevedere prin care dobânda la creditele luate pentru reabilitarea blocurilor să fie subvenționată, însă în condițiile actuale, disponibilitatea asociațiilor de a se împrumuta este foarte redusă”, spune Plosceanu.
Este vital ca programul de reabilitare a blocurilor de locuințe să fie implementat și din perspectiva noii Directive privind Performanța Energetică a Clădirilor, adoptată de Parlamentul European în primăvară, mai spune președintele ARACO.
Directiva pe care trebuie să o transpună și România în legislația națională prevede că în următorii zece ani toate clădirile noi, publice sau private, trebuie să producă energie din surse regenerabile mai multă decât cea consumată din surse de energie fosile. Eficiența energetică este un obiectiv la nivel global și în întreaga Europă, astfel că ar trebui luată în serios problema reducerii consumului de energie și pe plan local, spun consultanții.
Cătălin Lungu, conferențiar doctor inginer la Facultatea de Instalații din cadrul Universității Tehnice de Construcții București și vicepreședinte la Comisia Auditorilor Energetici din cadrul Asociației Inginerilor de Instalații din România (CAE-AIIR), spune că un bloc construit înainte de 1990 este în medie de categoria C-D din punctul de vedere al eficienței energetice, iar după ce este reabilitat, ajunge de obicei la nivelul B. Clasele energetice sunt de la A – eficiență energetică ridicată, la G – eficiență energetică scăzută, în funcție de consumul total anual specific de energie. Acesta este stabilit de auditorii energetici prin certificatele de performanță energetică. Pe baza acestui certificat, cumpărătorul unui apartament sau chiriașul este informat asupra performanței energetice a apartamentului, exprimată, în principal, prin consumul total anual specific de energie, respectiv prin consumul de căldură anual specific pentru încălzire, apă caldă și iluminat. Certificatele vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2011, după ce a fost amânată cu un an obligativitatea lor în operațiunile de vânzări sau închirieri. În total în România sunt circa 8 milioane de locuințe, dintre care 1,9 milioane de unități sunt branșate la sistemul de încălzire centralizată. Mihai Mereuță spune că un număr de 1,4 milioane sunt în stare destul de gravă din punctul de vedere al consumului de energie și necesită reabilitare.
O locuință consumă în medie nouă gigacalorii pe sezon, astfel că o reducere de 30% a consumului, la un preț mediu pe gigacalorie de 250 de lei (inclusiv subvenția), ar putea însemna o economie de 225 de milioane de euro dacă toate cele 1,4 milioane de locuințe ar fi reabilitate termic. Dar pentru asta este nevoie de mai multe “firimituri”.