Băncile europene și-au redus deja substanțial riscul legat de criza din Grecia, însă au în continuare expunere substanțială pe celelalte țări de la “periferia zonei euro”, iar investitorii consideră că rezervele de capital din sistem sunt insuficiente pentru a rezista consecințelor unui default.
Instituțiile de credit din Europa și-au redus anul trecut expunerea pe Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, prin refuzul de a înnoi împrumuturile, devalorizarea creanțelor deținute și transferarea activelor neperformante din bilanțul propriu. Însă băncile au încă o expunere totală de aproape 2.000 de miliarde de dolari pe Portugalia, Irlanda, Spania și Italia, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaționale, preluate de Bloomberg.
Astfel, băncile europene sunt încă foarte vulnerabile la criza din Grecia și ar avea probleme majore odată cu răspândirea problemelor către alte țări.
“Situația din Grecia are cu siguranță potențialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancar european. Un default al Greciei și ramificațiile acestuia ar fi prea înfiorător pentru Europa și pentru sistemul bancar european ca să poată fi contemplat acum”, a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controlează active de 45 miliarde de dolari.
Cancelarul german Angela Merkel s-a retras săptămâna trecută dintr-o confruntare cu Banca Centrală Europeană care amenința să arunce Grecia în primul default de stat din zona euro. Merkel a nuanțat solicitările ca deținătorii privați de obligațiuni de stat elene să pună umărul la următorul bailout al Greciei, perspectivă contestată vehement de BCE. Liderii europeni sunt pregătiți să încurajeze investitorii la o rostogolire voluntară a datoriilor Greciei, fără a impune un bond swap sau alte forme mai dure de restructurare. Merkel a declarat vineri la Berlin că va încerca, împreună cu BCE, să convingă creditorii Greciei să participe în mod voluntar la bailout-ul țării.
Totuși, modul în care Europa va reuși să urmeze această cale evitând în același timp declararea default-ului pe Grecia de către agențiile de rating rămâne un semn de întrebare, la fel ca abilitatea premierului elen George Papandreou de a convinge parlamentul să aprobe măsurile de austeritate și privatizările necesare pentru a obține un nou pachet de finanțare externă.
Miniștrii Finanțelor din zona euro au amânat luni decizia finală privind următoarea tranșă, de 12 miliarde euro, din acordul încheiat anul trecut cu Grecia, bani fără de care guvernul elen susține că va intra în default la mijlocul lunii iulie. Oficialii europeni au arătat că guvernum remaniat săptămâna trecută de Papandreou trebuie mai întâi să obțină votul de încredere al parlamentului, apoi să treacă legislația necesară pentru noile măsuri de austeritate și privatizări, pentru a primi tranșa în timp util.
Intrare Greciei în default pe datoria de stat ar putea conduce la insolvența băncilor elene și la o criză de lichiditate determinată de retragerea masivă a depozitelor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Standard & Poor’s.
Analiștii consideră că unda de șoc provocată de un default al Greciei ar începe cu majorarea puternică a costurilor de refinanțare pentru Irlanda, Portugalia, Spania și, posibil, Italia și Belgia, fapt care ar împiedica încercările acestor guverne de a-și reduce deficitele bugetare și de a încetini ritmul în care acumulează datorii. Astfel, aceste țări ar putea fi împinse la rândul lor către restructurarea datoriilor. În consecință, băncile s-ar confrunta cu retrageri masive ale depozitelor, iar capitalul grupurilor financiare ar fi erodat de deprecieri uriașe ale activelor. Investitorii ar ieși de pe piețele de capital și ar renunța la moneda euro în căutarea unor active mai sigure. În cel mai rău caz, panica declanșată de un default al Greciei ar îngheța piețele de credit, așa cum s-a întâmplat după falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008.
“Dacă, la un an de discuții fără concluzii, vom stabili că trebuie un haircut (restructurarea datoriilor – n.r.), în dimineața următoare piețele vor masacra Irlanda, Portugalia și poate alte țări”, a declarat săptămâna trecută directorul general al UniCredit, Federico Ghizzoni, într-o conferință susținută la Viena.
Băncile europene sunt deja afectate, îndeosebi în Franța, unde Moody’s a anunțat deja că ar putea reduce ratingurile celor mai mari băni, respectiv BNP Paribas, Societe Generale și Credit Agricole, din cauza expunerii pe Grecia. Fitch avertiza luna trecută că și băncile germane ar trebui să fie îngrijorate.