Salvarea Greciei nu a eliminat riscul de default (încetare de plăți) din Europa, investitorii avertizând că statul elen va fi în curând în pericolul de a încălca termenii celui de-al doilea program de salvare obținut în decurs de trei ani, relatează Bloomberg.
La capătul a șapte luni de negocieri, Grecia a primit acordul miniștrilor de Finanțe din zona euro pentru pachetul de ajutor de 130 de miliarde de euro necesar evitării intrării în faliment, în martie, când trebuie răscumpărate obligațiun ide 14,5 miliarde de euro.
Păsuirea obținută de Grecia ar putea fi numai temporară, după ce a aprobat un program de austeritate și reforme economice menite să reducă datoria publică de la 160% la sfârșitul anului trecut la 120,5% în 2020.
În timp ce investitorii privați și băncile centrale lucrează la reducerea datoriilor Greciei, analiști ai Citigroup și Commerzbank au avertizat deja că statul elen ar putea din nou să nu își respecte angajamentele, din cauza celui de-al cincilea an de recesiune, a apropierii alegerilor și a mișcărilor sociale.
Rezultatul ar putea fi oprirea ajutorului și reluarea discuțiilor despre meritele unei noi asistențe, înainte de sfârșitul acestui an, liderii politici concentrându-se pe protejarea restului Europei de contagiune.
“Zona euro a făcut tot posibilul pentru a se asigura că Grecia își va respecta promisiunile, dar există o probabilitate mare de regres în privința măsurilor de reducere a deficitului bugetar”, a declarat David Miller, partener la compania Cheviot Asset Management în Londra.
Un raport pregătit de experți ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional, obținut de agenția Reuters, notează că Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge ținta oficială de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB până în 2020), din moment ce contracția economică va continua și s-ar putea accentua.
Raportul arată că, dacă Grecia nu va implementa reformele economice și măsurile de austeritate angajate în acord pentru a crește competitivitatea economică, datoria statului elen ar putea echivala în 2020 cu 160% din PIB.
“Ținând cont de riscuri, programul Greciei ar putea rămâne predispus la accidente, cu semne de întrebare legate de sustenabilitate”, se spune în raport.
Guillaume Menuet, analist la Citigroup în Londra, crede că Grecia ar putea să rateze, până în iunie, țintele de deficit bugetar și să fie nevoită să pregătească un defaul ordonat, până la sfârșitul acestui an.
Joerg Kraemer, economist șef al Commerzbank în Frankfurt, a avertizat la rândul său că Grecia va avea dificultăți să suporte chiar și datoria redusă în urma planului de salvare, dacă nu aplică reforme ample.
“În a doua jumătate a anului, există o probabilitate mare ca UE să oprească plățile către Grecia”, a spus Kraemer.
Piețele financiare au semnalat deja neîncrederea că acordul va rezolva permanent problemele Greciei sau va pune capăt crizei datoriilor suverane, cu o evoluție negativă a euro și a acțiunilor europene.
Prin susținerea Greciei, liderii europeni au preferat costul financiar și politic, decât riscul unui faliment care ar putea dezmembra zona euro.
Astfel, cel puțin 386 miliarde de euro au fost alocate pentru salvarea Greciei, Irlandei și Portugaliei, iar investitorii anticipează că cel puțin guvernul de la Lisabona va avea nevoie de sprijin suplimentar.
Pentru a rezolva posibile noi urgențe bugetare și a limita contagiunea, liderii europeni au lăsat deschisă posibilitatea majorii mecanismului permanent de stabilitate de la 500 de miliarde de euro la 750 miliarde de euro.
În schimbul banilor, Grecia s-a angajat să reducă pensiile, salariul minim și cheltuielile pentru sănătate și apărare, dar și să restrângă numărul angajaților din sectorul public și să vândă active.
Miniștrii Finanțelor din zona euro au aprobat marți cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la faliment, de 130 miliarde euro, care cuprinde în principal fonduri pentru realizarea conversiei de obligațiuni deținute de creditorii privați și pentru recapitalizarea băncilor elene, potrivit Reuters.
Acordul este însoțit de schema de conversie a obligațiunilor grecești deținute de investitorii privați în titluri cu maturități mai îndelungate și un cupon mai mic. Creditorii din sectorul privat ai statului elen au acceptat astfel pierderi de peste 100 miliarde euro, adică 53,5% din valoarea nominală a obligațiunilor deținute.
În acest fel, zona euro a cumpărat timp pentru ca țări precum Portugalia să dovedească faptul că sunt mai solvente decât Grecia și pentru a a construi o apărare mai bună, printr-un fond de salvare mai mare, a arătat Carsten Brzeski, analist la ING Groep în Bruxelles.
În ceea ce privește Grecia, vestea bună este că va continua să funcționeze, dar va avea nevoie de o mare rezistență și răbdare pentru a face acest lucru în continuare, a conchis Brzeski.