BNR ar trebui să precizeze consecințele situației în care Direcția de Supraveghere emite o opinie negativă în privința intenției unei bănci de a prelua acțiuni ale unei companii prin conversia de creanțe în cadrul unui proces de restructurare, consideră Banca Centrală Europeană într-un aviz asupra proiectului de regulament pregătit de BNR.
Regulamentul cere nu numai notificarea Direcției de Supraveghere, ci și depunerea unei documentații care să includă un plan concret, viabil și fundamentat de asistență sau restructurare financiară pentru compania în cauză. De asemenea, banca implicată în procesul de conversie a creanțelor trebuie să justifice “în mod corespunzător” de ce consideră că achiziționarea acțiunilor este o măsură de ultimă instanță (pentru că numai în astfel de cazuri procedura va fi acceptată de BNR) și trebuie să dispună de proceduri și politici adecvate de gestionare a riscului.
Direcția de Supraveghere este cea care evaluează în ce măsură aceste cerințe sunt îndeplinite, dar proiectul de regulament nu specifică ce se întâmplă în cazul unei opinii negative.
“Stabilirea prin intermediul unor măsuri concrete a măsurilor pe care BNR le-ar putea adopta în astfel de cazuri, inclusiv a sancțiunilor pentru nerespectarea cerințelor, ar contribui la consolidarea supravegherii prudențiale în acest domeniu”, apreciază experții BCE.
BNR a prezentat de la începutul verii proiectul de regulament care ar urma să le permită băncilor să preia temporar acțiuni ale unor companii pe care le-au finanțat, dar care au ajuns într-o situație financiară foarte dificilă, însă reglementarea încă nu a intrat în vigoare.
Deținerea de acțiuni la o companie nefinanciară este limitată la o perioada de 36 de luni. Inițial, termenul era de maximum doi ani. Totuși, acesta poate fi prelungit o singură dată cu aprobarea Direcției Supraveghere, dar acțiunile nu pot fi păstrate pentru mai mult de 48 de luni.
Băncile vor putea să preia acțiuni dacă nu există o altă modalitate viabilă și mai rentabilă de recuperare a creanțelor, dar trebuie totodată să vină cu un plan de restructurare. Planul de asistență trebuie să prevadă în particular dacă restructurarea necesită obținerea de finanțări și garanții suplimentare din partea instituției de credit.