BNR: costul total al creditului va include absolut toate costurile pe care clientul le suporta

Costul total al creditului ramane o notiune fara un inteles exact, desi incepand de luni bancile si societatile financiare nebancare ar trebui sa ia in calcul acest indicator la stabilirea capacitatii de indatorare a clientilor.
Calculul capacitatii de indatorare a clientului se complica, intrucat la costul creditului ar trebui luate in calcul, pe langa principal, dobanda si alte costuri, precum politele de asigurare sau comisioanele percepute. Aceste prevederi vor fi extinse si asupra institutiilor financiare nebancare (IFN), care nu erau supuse restrictiilor din punctul de vedere al politicii de creditare. Cu toate acestea, nici BNR si nici institutiile vizate nu considera ca noile reglementari vor aduce schimbari semnificative in activitatea de creditare.
Potrivit responsabililor BNR, norma 22, care va intra in vigoare luni, contine in mod voit o formulare larga.
“Ca spirit al normei, costul total trebuie sa includa toate costurile pe care le suporta debitorul si pe care nu le-ar fi avut daca nu contracta creditul”, a declarat Angela Dimonu, seful serviciului Reglementare Activitati Financiare si IFN-uri. Ea spune ca prin aceasta formulare BNR a incercat sa oblige bancile la mai multa transparenta. Insa ramane la latitudinea bancilor cum vor face calculele.
“Sunt situatii pe care bancile pot sa si le detalieze, dar cu respectarea spiritului normei. Ne asteptam ca bancile sa vina cu noi inventii si de aceea nu am dat o enumerare exhaustiva a costurilor care trebuie incluse”, a spus Dimonu, in cadrul unui seminar organizat de Asociatia de Leasing Bancar.
Din punctul de vedere al reprezentantului BNR, ar trebui luate in considerare toate costurile, indiferent de natura lor, sau de momentul la care apar. Astfel, in cazul in care pentru contractarea creditului clientul este obligat sa incheie o polita de asigurare, aceasta ar trebui luata in calcul.
Reprezentantii Volksbank spun ca pentru a lua in calcul la stabilirea ratei maxime intentioneaza sa utilizeze indicatorul DAE (dobanda anuala efectiva). Acesta include in formula de calcul toate comisioanele.
Raiffeisen va lua in considerare toate costurile legate de credit, inclusiv comisioanele si primele aferente politelor de asigurare de viata sau pentru imobile, spune Madalina Teodorescu, director Aria credite persoane fizice in cadrul bancii. De altfel, reprezentantii ambelor banci mentioneaza ca deciziile finale nu au fost inca luate.
In ceea ce priveste IFN-urile, Dimonu considera ca activitatea acestora nu va fi semnificativ afectata, intrucat acestea erau supuse indirect reglementarilor BNR. De altfel, inca de la lansarea proiectului de norma, in vara, reprezentantii IFN-urilor nu s-au aratat ingrijorati. Philippos Karamanolis, director executiv in Bancpost, spunea ca noile reglementari nu vor afecta activitatea EFG Retail Service, divizia grupului specializata in finantari pentru consum.
Din punctul sau de vedere, cele mai importante diferente sunt legate de cerintele privind justificarea veniturilor. In schimb, compania respecta deja normele privind gradul maxim de indatorare, fiind divizie a unui grup bancar. Potrivit normei 20, IFN-urile vor fi obligate sa respecte aceleasi plafoane pentru gradul de indatorare al clientilor, respectiv 30% in cazul creditelor pentru consum si 35% in cazul celor pentru investitii imobiliare. In plus, angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, trebuie sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare. Oricum, aceasta prevedere are un grad limitat de aplicare, intrucat pe piata nu exista inca o institutie care sa centralizeze informatii privind creditele acordate populatiei, de la toate bancile si societatile nebancare.
Biroul de Credit, care ofera un astfel de serviciu, are inca un grad limitat de acoperire pe zona informatiilor pozitive, chiar si pe piata bancara.
Pe de alta parte, bancile au inceput in ultima vreme sa apeleze la practica de a acorda imprumuturi cu o dobanda fixa scazuta in primul an de derulare. Ulterior dobanda devine variabila, ceea ce inseamna ca poate sa creasca sau sa scada. Tehnica de marketing, care permite atragerea clientilor prin afisarea unor costuri reduse, poate sa creeze probleme pe termen lung. Daca dobanda creste cand devine variabila, clientul ar putea sa se vada pus in situatia de a plati rate mai mari, care sa depaseasca si plafonul de 40% din venituri.
“Bancile trebuie sa asigure respectarea cerintelor privind gradul de indatorare atat la momentul acordarii creditului, cat si ulterior”, spune Dimoiu. Bancile comerciale sunt insa reticente in a reevalua bonitatea clientilor dupa acordarea creditului, in cazul in care nu apar probleme la rambursare.
Norma prevede, de asemenea ca in cadrul contractului de credit sa fie cuprinse clauze referitoare la conditiile de scadenta si/sau de dobanda ori alte costuri legate de acordarea si derularea imprumutului, inclusiv pentru sumele neachitate la scadenta reprezentand rate de credit sau dobanzi ori alte costuri, largind astfel aria de cuprindere a reglementarilor initiale.