“Nu vedem această idee decât prin prisma deciziei care se va lua la nivelul Uniunii Europene. Țara noastră nu are o forță economică prea mare în raport cu țările-lider ale UE și nu poate influența prea mult această decizie. Ce se va stabili la nivel european se va aplica și în România”, a spus Georgescu la seminarul EU-Cofile organizat la Sinaia de BNR în parteneriat cu Asociația Româna a Băncilor și Alpha Bank.

Taxarea suplimentară a băncilor este văzută ca o pârghie de sprijinire a reechilibrării fiscale, în condițiile în care multe state europene au fost nevoite să intervină cu bani pentru a salva băncile considerate de importanță sistemică.
Georgescu precizează că sistemul bancar românesc a fost bine supravegheat în anii trecuți și rămâne solid în continuare, astfel că statul nu a fost nevoit să cheltuiască niciun leu pentru a ajuta vreo bancă. În timpul panicii bancare din octombrie 2008 doar Banca Transilvania a apelat la BNR pentru a primi lichiditate, în condițiile în care se confrunta cu retrageri importante de depozite, pe fondul răspândirii rapide a unor zvonuri privind problemele de stabilitate pe care le-ar fi avut.

Deși nu a fost nevoit să vină cu bani pentru a salva băncile locale, Guvernul a fost totuși pus în situația de a se împrumuta de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială cu 20 de miliarde de euro în primăvara lui 2009, pentru a face față presiunilor externe.
Principala slăbiciune a economiei românești era la acel moment nivelul foarte ridicat al datoriei externe pe termen scurt, respectiv împrumuturi care ajungeau la scadență în mai puțin de un an. În noiembrie 2008, datoria externă pe termen scurt ajunsese la 24 mld. euro, egalând aproape rezervele valutare ale BNR, de 26 de miliarde de euro. Grosul datoriei era contractat de sectorul privat, băncile și companiile comerciale având ponderi aproape egale.

Riscul datoriei externe s-a umflat sub ochii BNR, care nu dădea însă mare atenție acestui indicator și nu și-a adecvat rezervele valutare. Abia din 2009 BNR a început să publice date lunare privind datoria externă pe termen scurt.
Indirect, și bancherii admit că împrumutul luat de stat a vizat asigurarea stabilității cursului, văzută ca o componentă esențială a stabilității financiare. Băncile au beneficiat direct de stabilitatea cursului, în condițiile în care au o expunere mare la riscul valutar: Circa două treimi din creditele acordate populației și companiilor sunt în valută. Chiar dacă riscul valutar nu apare direct în bilanțul băncilor, poate fi resimțit prin intermediul clienților, care pot ajunge în incapacitate de plată, având în vedere că majoritatea realizează venituri în lei.
Georgescu a prezentat și un canal indirect prin care băncile influențează finanțele publice, chiar dacă nu solicită sprijin direct de la stat. Prin diminuarea activității de creditare de la debutul crizei (creditul neguvernamental înregistrează și acum o scădere în termeni anuali), au sufocat afacerile private, iar statul a avut încasări mai mici din impozite. Astfel, deficitul bugetar a urcat, ceea ce a făcut necesară căutarea de sprijin la împrumutători străini.

Prim-viceguvernatorul spune că noul cadru de reglementare a băncilor discutat pe plan internațional (acordul Basel III) va aduce cerințe mai mari de capital, din punct de vedere cantitativ, dar și o îmbunătățire calitativă. Astfel, băncile va trebui să aibă sume mai mari sub formă de capital social sau rezerve, în timp ce ponderea împrumuturilor subordonate va fi redusă. Anumite instrumente care sunt acceptate în prezent ca forme de capital (împrumturi subordonate pe termen scurt) vor fi excluse. “Lupta pentru profit și dorința de profit sunt mari, important este ca în final să se inoveze, să se creeze locuri de muncă, să crească economia, dar să se pună și capital. Băncile trebuie să aibă provizioane constituite în mod anticiclic”, a spus Georgescu.

Pe lângă cerințe de capital mai stricte pentru bănci, statele pregătesc și mecanisme de intervenție, care să asigure ca în eventualitatea unei noi crize să nu mai fie nevoie de utilizarea de fonduri publice pentru salvarea băncilor.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus la același seminar că băncile trebuie să ajute la revenirea economiei prin reluarea creditării în condiții normale, altfel recuperarea va fi îngreunată.
“Autoritățile trebuie să se ferească de la a lua măsuri care să împiedice revenirea sectorului bancar la condiții normale. Altfel, economia va fi finanțată la rate înalte, iar asta va afecta inovația și câștigul de productivitate”, a spus Croitoru. El spune că România nu poate crește fără fonduri străine, iar acum ar trebui să se concentreze pe absorbția fondurilor europene.
“Principala provocare pentru România în anii aceștia este să asigure stabilitate macroeconomică fără să complicăm perspectivele de revenire. Trebuie să facem reforme structurale care să meargă cu mult dincolo de ajustările fiscale de acum. România are acum nevoie să stimuleze competitivitatea”, a precizat Croitoru.

Subiecte #bnr#Florin Georgescu