Gradul de intermediere financiara va ajunge la 19,2% din PIB in cursul acestui an, dupa ce a crescut pana la 17,5% din PIB pe parcursul lui 2004.
Ponderea creditelor in PIB a marcat in ultimii ani un trend ascendent, insa nivelul la care s-a ajuns plaseaza economia romaneasca cu mult in urma celorlalte din regiune, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, la conferinta Piata Creditului 2005, organizata de Finmedia.
“Intermedierea financiara a crescut la 17,5% din PIB in 2004 de la 15,9% in anul precedent, ceea ce reprezinta un nivel consistent fata de anul 2000, dar care lasa loc pentru dezvoltare. Pentru anul acesta estimam o crestere a gradului de intermediere pana la 19,2%, nivel care poate fi considerat chiar insuficient prin comparatie cu media din Uniunea Europeana, de 106,1%”, a declarat Florin Georgescu. Media in cele zece tari nou-intrate in UE este de 39,1%.
Viceguvernatorul considera ca trebuie sa se actioneze pentru cresterea creditarii, insa cu prudenta, astfel incat sa nu fie afectata tinta de inflatie si de deficit de cont curent. Totodata, cresterea creditelor ar trebui sa se bazeze mai mult pe expansiunea imprumuturilor in lei, dupa ce anul trecut creditarea in valuta a inregistrat cresteri importante.
“Pentru anul acesta ne propunem sa obtinem o crestere cu 31,4% a creditelor in lei si de 28,6% a celor in valuta. Schimbarea de ritm de crestere a creditelor va aparea ca efect al masurilor de politica monetara si al scaderii dobanzilor la lei. In 2004 soldul creditelor acordate in lei a crescut cu 11,1%, fata de o crestere cu 38,5% a celor in valuta”, a spus Georgescu.
Viceguvernatorul spune ca expansiunea mai rapida a creditelor in lei va fi incurajata de scaderea dobanzilor active practicate de banci. Acestea se vor vedea nevoite sa reduca dobanzile pentru a plasa mai multe credite, in conditiile in care BNR nu mai ofera conditii avantajoase pentru a atrage banii, a spus Georgescu. Astfel, bancile vor fi nevoite sa acorde imprumuturi chiar la dobanzi mai mici, marja de dobanzi obtinuta fiind oricum mai mare decat randamentul oferit de Banca Centrala.
El a subliniat ca cel mai rapid ritm de crestere l-au inregistrat creditele ipotecare, care au inregistrat o expansiune de peste 60% in 2004. Ritmul mai mare se poate explica insa si prin baza de comparatie mult mai redusa.
Creditele de consum au crescut cu 39%. Totodata, s-a remarcat o crestere mai temperata, cu putin peste 9%, a imprumuturilor contractate pe termene scurte. Creditele acordate pe termen mediu au crescut cu 37%, iar cele pe termen lung cu 61%.
Intermedierea financiara ar putea sa cresca sensibil in conditiile actuale de capitalizare a bancilor, daca ar exista cerere de credite din partea marilor companii, a declarat Eugen Dijmarescu, viceguvernator al Bancii Nationale.
“Capacitatea de creditare poate sa creasca cu usurinta cu 10 – 15% din PIB din resursele existente, daca companiile ar veni cu proiecte majore de investitii. S-ar putea construi astfel chiar doua sau trei autostrazi in paralel”, a declarat Eugen Dijmarescu. El spune ca practic sursele de finantare exista in sistemul bancar, insa lipsesc proiectele de investitii convingatoare, care sa le acceseze.
“Disponibilul de capital din banci si asa-numitii idle money depasesc de cel putin doua ori suma garantiilor de stat programate pentru anul 2005”, a spus Dijmarescu. Viceguvernatorul subliniaza ca in ultimele luni a aparut un decalaj substantial intre dobanzile platite de banca centrala si cele practicate de bancile comerciale in relatiile cu clientii. In acest context, este de asteptat sa vedem in continuare reduceri ale dobanzilor percepute de bancile comerciale.
“Exista o discrepanta mare intre dobanda practicata de BNR si dobanzile active ale bancilor comerciale. Eu cred ca perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, precum si atragerea de noi surse de finantare vor duce la scaderea dobanzilor, insa ramane de vazut unde e plafonul optim”, a mai spus Dijmarescu. liviu.chiru@zf.ro