Doar masurile administrative nu pot face mai atractiv creditul in lei
In Incercarea de a orienta pe cat posibil piata spre creditul in lei, Banca Nationala are inca o tentativa de a scumpi creditul in valuta, dupa esecul unei masuri similare adoptate in februarie. Consiliul de Administratie al BNR a hotarat sa extinda obligativitatea bancilor de a constitui o rezerva minima obligatorie de 30% asupra tuturor fondurilor atrase in valuta, indiferent de scadenta si de momentul atragerii.
Adica banca centrala vrea sa taxeze astfel si bancile care atrasesera finantari cu scadente mai mari de doi ani inainte de 24 februarie si isi permiteau sa mentina dobanda scazuta la creditele in valuta. Cat de important va fi insa acest cost suplimentar si in ce masura va putea fi absorbit de bancile aflate in plina competitie pentru cote de piata?
“In mod normal, dobanzile la creditele in valuta ar trebui sa creasca usor, insa din cauza concurentei de pe piata probabil ca vor ramane neschimbate. Mai degraba bancile vor micsora spreadurile, ajungand chiar la scaderi ale dobanzilor pentru a-si creste in continuare volumele”, comenteaza Cristian Sporis, director executiv trezorerie&arbitraj la Raiffeisen Bank.
Dorin Badea, chief dealer la Bancpost, crede ca masura BNR nu se va rasfrange prea mult asupra creditelor pentru populatie pentru ca marjele sunt inca mari, iar bancile tin prea mult la imagine si la pozitia concurentiala pentru a aplica majorari semnificative de dobanda. “Cu siguranta va fi un efect de scumpire a resurselor in valuta, insa evolutia dobanzilor va depinde de ce vor face cele cateva banci mari care aveau finantari atrase la peste doi ani, inainte de 24 februarie. Mai sigur este insa ca nu vom mai vedea scaderi de dobanzi la euro”, afirma Badea.
Decizia survine intr-un moment in care creditul in lei reprezinta mai putin de 40% din totalul creditului neguvernamental, in conditiile in care ritmul de crestere a creditului in valuta a atins un record istoric de 64%, iar creditul in moneda nationala a inregistrat o majorare de numai 17,7% la nivelul lunii mai 2005 fata de luna mai 2004.
Iar in spatele acestor dinamici sta chiar zidul de care se lovesc toate incercarile BNR de a frana creditarea in valuta: diferentialul de dobanda. La sfarsitul lunii mai, dobanda medie la creditele noi in euro era de 9,4%, in timp ce dobanda medie la creditele noi contractate in lei era de 20,9%. Adica diferenta este de la simplu la dublu. Dobanzile nu au scazut semnificativ in luna mai, desi stocul de lichiditati atras de BNR de pe piata a scazut cu peste 6% fata de nivelul din aprilie, adica bancile au avut mai multi bani pentru credite in moneda nationala.
Chiar daca in ultima vreme au aparut dobanzi promotionale la credite in lei apropiate de pragul de 10%, dobanzile anuale efective trec de 15-16%.
In plus, la nivelul pietei nu au mai aparut semnale de scadere a dobanzilor la lei, ba dimpotriva, in conditiile in care inflatia a rabufnit din nou. Incepand din aprilie, dobanda de politica monetara a BNR a ramas intepenita la nivelul de 12,5% pe an. Apoi, dobanda de referinta, care reprezinta media lunara ponderata a dobanzilor de pe piata, a urcat in iunie de la 7,96% la 8%.
In fine, un element determinant care submineaza tentativele de descurajare a creditului in valuta in raport cu creditul in lei il constituie evolutia cursului de schimb al monedei nationale. Stabilitatea euro timp de patru luni la rand in preajma pragului de 36.000 de lei a omorat orice perceptie a riscului valutar eventual formata in lunile decembrie 2004-februarie 2005, care fusesera marcate de fluctuatii importante ale cotatiilor. De la inceputul lunii iulie, cursul a coborat sub nivelul de 3,6 lei noi pentru un euro si a ramas acolo. Adica echivalentul in lei al unei rate de credit luat in euro a scazut. Iar piata este condusa in continuare de perceptia mentinerii unei tendinte de apreciere a leului, indusa chiar de banca centrala.
In acest context, este greu de crezut ca adoptarea unor masuri de ordin administrativ poate infrange evidenta faptului ca este mai avantajos sa iei un credit in euro si nu in lei.
Pentru a da un semnal de incurajare a creditului in lei fara a umbla la nivelul dobanzii, Consiliul de Administratie al BNR a decis si reducerea de la 18% la 16% a ratei rezervei minime obligatorii pe care bancile comerciale trebuie sa o constituie pentru sursele atrase in lei cu scadenta mai mica de doi ani.
Asadar, acest segment de cost suportat de banci scade si s-ar putea traduce intr-o reducere a dobanzilor la creditele in lei.
“Intr-adevar, la lei vor ramane niste bani in plus care se vor duce spre creditare, ceea ce ar incuraja scaderi ale dobanzilor”, apreciaza Sporis.
Numai ca este greu de crezut ca scaderea va fi suficient de mare pentru a vorbi deja de o apropiere a creditului in lei de atractivitatea creditului in valuta.
Evident, aceasta nu inseamna ca BNR ar trebui sa nu incerce macar sa contracareze evolutia riscanta a creditului in valuta, insa contextul se dovedeste nefavorabil.
De fapt, dobanzile la creditele in lei nu pot scadea foarte mult din cauza inflatiei. Dobanzile la depozitele in lei sunt deja real negative, insa bancile nu-si vor permite sa piarda bani oferind dobanzi prea scazute la credite.
In comunicatul care a urmat sedintei de vineri a Consiliului de Administratie al BNR se spune ca “procesul de dezinflatie s-a intrerupt”, in principal din cauza puternicelor majorari ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor.
Spre deosebire de comunicatul precedent din aprilie, BNR nu mai pomeneste nimic de “atingerea obiectivelor de inflatie de 7% in acest an si 5% in anul 2006”.
Exprimarea este vaga la acest capitol, lasand timp si spatiu de manevra pentru modificarea tintelor anterioare. “Banca Nationala va continua sa monitorizeze cu atentie evolutiile economice si monetare astfel incat prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure mentinerea conduitei prudente a politicii monetare in vederea atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu si lung”, se spune in comunicatul BNR.
In acelasi timp cu incercarea de a frana creditul in valuta, BNR introduce de luna viitoare noi reguli care ar trebui sa previna expunerea bancilor fata de clientii care isi supraestimeaza capacitatea de rambursare a creditului. Din pacate, normele mai severe privind plafonarea ponderii serviciului lunar al datoriei in totalul venitului net al unui client nu pot avea efecte spectaculoase atat timp cat sistemul se bazeaza pe declaratii pe propria raspundere. Apoi, este greu de crezut ca bancile vor fi mai stricte cu societatile de credit de consum sau de leasing in aplicarea normelor BNR. “Daca toate bancile ar adopta o pozitie unitara, impunand acest regim de creditare tuturor societatilor de acest tip, sistemul ar putea functiona, insa este putin probabil sa se intample asa ceva. Interesul bancilor e sa dea credite”, spune un bancher.
Ramane asadar ca Executivul si Banca Nationala sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare si supraveghere pentru institutiile financiare nebancare. De-abia atunci, masuri de genul celor tocmai luate de BNR vor putea avea eficienta maxima. razvan.voican@zf.ro
Comunicat BNR
In sedinta din 8 iulie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat liberalizarea accesului rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate.
Aceasta decizie este un pas important pentru realizarea convertibilitatii totale a monedei nationale, fiind totodata in concordanta cu principiul liberalizarii treptate, mai intai a intrarilor de capital si apoi a iesirilor de capital. Calendarul de liberalizare a contului de capital convenit cu Uniunea Europeana prevede atingerea convertibilitatii totale pana la data de 1 septembrie 2006, o data cu ridicarea restrictiilor privind operatiunile cu instrumente de piata monetara care au un potential speculativ mai pronuntat.
In conditiile reducerii diferentialului dintre ratele dobanzilor interne si cele externe, acordarea accesului nerezidentilor la constituirea de depozite la termen in lei incepand cu 11 aprilie 2005 nu a generat intrari excesive de capitaluri pe termen scurt. Totusi, fluxul constant al intrarilor de capital (investitii, transferuri nerambursabile si remiteri ale muncitorilor romani in strainatate) din ultimele luni a continuat sa exercite o relativa presiune din sensul aprecierii leului.
Banca Nationala considera ca accesul liber al rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate – decizie care va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial a modificarilor regulamentului valutar – va contribui la atenuarea presiunilor de apreciere a leului.
Consiliul de Administratie a evaluat, de asemenea, evolutiile sectorului monetar si ale economiei reale in prima parte a anului curent.
Analiza indicatorilor macroeconomici releva mentinerea ritmului ridicat al cresterii economice. Totusi, expansiunea cererii interne continua sa depaseasca semnificativ capacitatea de raspuns a ofertei, accentuand astfel dezechilibrul extern.
Procesul de dezinflatie s-a intrerupt in principal ca efect al socurilor de natura ofertei (ajustari ample ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor) dar si al mentinerii presiunilor din partea cererii agregate.
Evolutia indicatorilor monetari evidentiaza continuarea procesului de remonetizare a economiei romanesti. Masa monetara, in luna mai, a crescut cu 33,4% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului trecut. Creditarea s-a mentinut pe o curba ascendenta, in luna mai creditul neguvernamental inregistrand o crestere reala de 25,9% fata de luna corespunzatoare din anul precedent.
Analiza structurii creditului neguvernamental indica persistenta unor tendinte potential generatoare de dezechilibre. Astfel, dinamica creditului denominat in valuta (care in luna mai a atins cel mai inalt nivel din ultimii noua ani) a devansat-o semnificativ pe cea a componentei in lei in ciuda inaspririi din luna martie a regimului rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor in valuta si a scaderii semnificative a ratelor dobanzii la creditele in lei.
Mentinerea unui ritm alert al cresterii creditului in valuta implica aparitia unor potentiale riscuri pentru stabilitatea macroeconomica si financiara – reduce eficacitatea politicii monetare, stimuleaza importurile si poate amplifica riscul valutar la nivelul sistemului bancar, conducand in timp si la o anumita asimetrie la nivelul activelor si pasivelor.
In acest context, Consiliul de Administratie considera ca se impune adoptarea unor masuri suplimentare pentru descurajarea creditarii in valuta, imbunatatirea structurii creditului neguvernamental si prevenirea aparitiei unor potentiale riscuri de ordin prudential.
Prin aceste masuri – care vizeaza modificarea unor parametri ai mecanismului rezervelor minime obligatorii si a normelor privind creditarea persoanelor fizice – Banca Nationala urmareste nu numai temperarea unor tendinte generatoare de riscuri pentru economia romaneasca si sistemul bancar in ansamblu, dar si asigurarea unei expansiuni sanatoase si sustenabile pe termen lung a creditului.
Consiliul de Administratie a hotarat extinderea aplicarii ratei de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta indiferent de scadenta si de data atragerii lor. Aceasta masura se va implementa in doua etape: aplicarea incepand cu perioada de aplicare 24 iulie – 23 august 2005 a unei rate de 15% pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de doi ani atrase inainte de 23 februarie 2005 inclusiv si a unei rate de 30% incepand cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2005 pentru pasivele mentionate anterior.
Totodata, Consiliul de Administratie a decis reducerea, de la nivelul de 18% la 16%, a ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2005.
Consiliul de Administratie a decis, de asemenea, modificarea normelor privind limitarea riscului de credit pentru imprumuturile persoanelor fizice, reglementari care vor intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
In esenta, aceste reglementari stipuleaza ca totalul angajamentelor de plata lunare – respectiv rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si altor contracte de aceeasi natura, cum ar fi cele de leasing, ori de cumparare de bunuri in rate – nu poate depasi un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, al familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plata lunare decurgand din credite de consum si imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depasi 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, ale familiei acestuia.
Pentru a spori eficienta masurilor de limitare a riscului de credit pentru persoanele fizice, si in concordanta cu memorandumul de politici economice agreat cu Fondul Monetar International, Executivul si Banca Nationala intentioneaza sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare si supraveghere pentru institutiile financiare nebancare.
Banca Nationala va continua sa monitorizeze cu atentie evolutiile economice si monetare astfel incat prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure mentinerea conduitei prudente a politicii monetare in vederea atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu si lung.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat:
@ Modificarea regulamentului valutar pentru a permite liberalizarea accesului rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate.
@ Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18% la 16%.
@ Extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani.
@ Modificarea normelor privind limitarea riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice.