Cresterea rapida a creditelor contractate de populatie, inclusiv pe fondul majorarii valorii imobilelor care pot fi utilizate drept garantii, si apetitul pentru finantari in valuta sunt principalele motive de ingrijorare ale BNR.
In aceste conditii, banca centrala noteaza in editia curenta a Raportului Asupra Stabilitatii Financiare ca “riscurile generate de populatie asupra stabilitatii financiare au crescut de la data Raportului anterior”.
BNR noteaza concentrarea datoriilor populatiei pe credite bancare, care reprezinta peste 95% din pasivele financiare, in timp ce pe partea de activ depozitele bancare au pierdut teren in fata actiunilor necotate si altor participatii.
In aceste conditii, populatia a ajuns din toamna trecuta sa aiba plasate la banci depozite mai mici decat creditele contractate. Totusi, daca sunt luate in calcul si disponibilitatile la vedere, populatia pastreaza inca o pozitie de creditor net fata de sistemul bancar. Pe diferite categorii de produse sau valute ori in profil teritorial BNR noteaza insa ca situatia poate fi mult mai putin confortabila. Autoritatea monetara noteaza ca populatia a devenit debitor net fata de sistemul bancar (o situatie riscanta) tocmai in zonele cu grad ridicat de somaj. Astfel, raportul precizeaza ca pozitia de creditor net este puternic concentrata in Bucuresti. Cu exceptia acestei zone si a centrului tarii, in toate celelalte arii geografice populatia a devenit debitor net pentru sectorul bancar incepand cu anul 2006.
“Riscurile indatorarii populatiei provin atat din dinamica, cat si din structura. Populatia se indatoreaza in special pentru achizitionarea de bunuri de consum si pe termene tot mai lungi. Datorita acestor evolutii, valoarea activelor achizitionate prin credit se depreciaza (fizic si moral) mult mai rapid decat se amortizeaza datoria, cu efect negativ asupra averii populatiei”, noteaza BNR.
In alta ordine de idei, banca centrala subliniaza ca averea populatiei a crescut mai repede decat veniturile, in special datorita inflatiei rapide a preturilor imobiliare. Aceasta a permis contractarea unor credite de valori mai mari, folosind imobilele drept garantii. Aceasta evolutie prezinta un dublu risc, prin faptul ca populatia se indatoreaza pe baza unor garantii mai mari, iar pe de alta parte majorarea excesiva a preturilor poate duce la o corectie cu impact asupra portofoliului bancilor.
Totodata, riscul valutar al populatiei s-a majorat in 2006. Din octombrie 2006, populatia a devenit pentru prima oara debitor net fata de sectorul bancar pentru soldul in valuta, activele nete in devize diminuandu-se cu 80% pe parcursul anului. “Avand in vedere probabila asimetrie in cadrul populatiei cu privire la detinerile de active financiare in valuta, concentrate in patrimoniul acelora care nu trebuie sa apeleze la creditare pentru a-si satisface nevoile de consum sau imobiliare, rezulta ca pozitia valutara a debitorilor cu venituri mai mici a devenit si mai scurta (active inferioare pasivelor). In acest caz, o depreciere a leului ar putea afecta si mai mult aceasta categorie de debitori”, se mai spune in raport.
In acelasi timp, creditul de consum genereaza 92% din serviciul datoriei si este principalul contributor la cresterea acestuia, in special prin efectul de cantitate.
O influenta asupra serviciului datoriei o are si mentinerea dobanzilor ridicate la creditele aflate in sold. Bancile ofera produse de credit ce stipuleaza variabilitatea dobanzii, insa nu specifica referinta, iar in cazul diminuarii ratei pentru noile produse de creditare, dobanda pentru imprumuturile anterioare nu se modifica, remarca BNR.
“Exista o rigiditate a ajustarii in jos a ratelor de dobanda la creditele curente comparativ cu ratele practicate la creditele noi, ceea ce poate sugera si proliferarea unor clauze contractuale de pseudo-fixare a dobanzilor (cand tendinta este descrescatoare) si implicit o mentinere a unui serviciu al datoriei ridicat”, consemneaza Raportul BNR.
In document se precizeaza ca exista produse de credit ce stipuleaza variabilitatea dobanzii, insa nu specifica in functie de ce referinta, iar in cazul diminuarii ratei de dobanda pentru noile produse de creditare, dobanda pentru produsele de creditare anterioare nu se modifica. Pentru a evita eventuale reclamatii sau chiar actiuni in instanta, bancile au ales ca odata cu reducerea dobanzilor sa modifice marginal produsele.
Riscuri
Caderea pietei imobiliare ar afecta sensibil averea populatiei, in conditiile in care imobilul este principalul activ detinut
Finantarea bunurilor de consum prin credite pe termen lung face ca acestea sa se deprecieze mai rapid decat scade datoria
Cresterea rapida a creditelor in valuta a facut ca populatia sa devina debitor net fata de banci pe segmentul de devize.