Banca Nationala pastreaza pentru luna mai optiunea unei majorari a dobanzii in vederea apropierii de tinta de inflatie pentru anul acesta.
Desi unii bancheri au prognozat cresterea dobanzii de politica mo-netara pana spre 10% la jumatatea anului, banca centrala a ales sa mentina nivelul de 8,5%.
Spre deosebire de tonul usor impacientat al comunicatului emis dupa sedinta Consiliului de Administratie al BNR de pe 8 februarie, in care banca centrala explica pentru prima data oficial ratarea tintei de inflatie pe 2005, comunicatul de luni are drept cuvinte cheie “mentinerea” si “continuarea”.
Banca Nationala considera ca dozajul masurilor administrate in februarie a fost suficient, pentru ca altminteri tabloul macroeconomic de ansamblu nu s-a modificat semnificativ. Sedintele de politica monetara ale Consiliului de Administratie al Bancii Nationale au o cadenta anume: cate una pe luna timp de doua luni consecutiv, urmate de o luna cu pauza. In aceste conditii, se poate considera ca sedinta pe luna martie a facut doar o evaluare a primelor efecte de dupa deciziile din februarie.
Astfel, BNR noteaza “mentinerea procesului de dezinflatie pe traiectoria anticipata”, desi rata inregistrata la sfarsitul lui februarie – 8,49% este la mare distanta de tinta de 5%
In acelasi timp, banca centrala nu mai pomeneste “mentinerea consumului la un nivel nesustenabil”, desi nu au aparut semnale ale unei incetiniri a acestuia.
Ramane de vazut daca eventuala majorare de dobanda din luna mai ar veni ca o miscare fireasca in contextul unei strategii in etape gandita inca din februarie, ori ar fi determinata de posibile derapaje, precum o noua rabufnire a consumului in apropierea Sarbatorilor sau un soc inflationist ca urmare a scumpirii gazelor naturale de la 1 aprilie.
Deocamdata, Banca Nationala mizeaza pe rezerva de dezinflatie din februarie, care sa compenseze eventualul varf din aprilie. Unele industrii au anuntat deja majorari de preturi ca urmare a scumpirii gazelor naturale, in timp ce pentru altele efectul se va propaga mai lent. De altfel, analistul Radu Craciun considera ca impactul cresterii pretului gazelor naturale in ianuarie nici nu s-a vazut in intregime.
Probabil insa ca BNR a invatat din experienta prognozei de inflatie esuate din aprilie 2005, cand s-au suprapus mai multe majorari de preturi administrate.
Una din supapele de temperare a goanei consumului – economisirea – a inceput sa fie incurajata timid dupa majorarea dobanzii BNR din februarie, banca centrala remarcand in comunicatul sau ca “ratele de dobanda practicate la depozite au crescut usor”. Jucatori mari de pe piata continua insa sa ofere dobanzi mult sub rata inflatiei – trecuta si viitoare.
“Nivelul dobanzilor trebuie sa fie puternic real pozitiv. Caderea acestora din 2005 a avut un impact imediat si semnificativ asupra inflatiei, care a rabufnit ca o consecinta directa”, afirma Dan Bunea, vicepresedinte al BCR. El arata ca in tari ale Europei Centrale cu o inflatie medie de 3%, dobanzile pasive sunt de minimum 5%.
Pe piata autohtona, situatia este exact rasturnata, dobanzile fiind cu circa doua puncte sub nivelul inflatiei prognozate pentru anul acesta.
Tot in februarie, comunicatul BNR vorbea despre “implementarea accelerata a legislatiei care reglementeaza activitatea de creditare a institutiilor financiare nebancare”, insa oficialii bancii centrale au indicat recent luna septembrie ca termen pentru finalizarea pachetului de norme. In aceste conditii, dezinflatia nu va putea fi sustinuta in mod semnificativ nici anul acesta printr-un control mai strict al acestui segment din ce in ce mai dinamic al creditului de consum si leasingului.
Cat priveste efectele secundare ale deciziei de mentinere a nivelului dobanzii, analistul Florian Libocor crede ca va urma o atenuare a asteptarilor privind aprecierea leului atat ca amplitudine, cat si ca ritm. “Aceasta nu inseamna ca intrarile speculative de ca-pital se vor reduce considerabil insa, in mod cert, o temperare a sentimentului speculativ ar trebui sa fie observata”, spune Libocor. La nivelul pietei monetare, el crede ca procesul de sterilizare va continua, iar sumele drenate este posibil sa se situeze in jurul unei medii de peste 5 mld. lei/operatiune (circa 1,4 mld. euro). “Amploarea procesului de sterilizare depinde de comportamentul extralichiditatii din piata monetara in relatie cu economia reala din punct de vedere al functionalitatii relatiei ritm de acumulare in piata – ritm de absorbtie in economie”, afirma Florian Libocor. In conditiile mentinerii in ultimele luni a tendintei de scadere a dobanzilor atat la creditele in lei, cat si la cele in euro, mai multi potentiali clienti ai bancilor au devenit eligibili pentru a primi finantari, ceea ce ar mai atenua presiunea excesului de lichiditate din sectorul bancar. Probabil ca acesta este si unul din scenariile pe care mizeaza si BNR, evitand sa bruscheze piata printr-o noua majorare de dobanda si lasandu-i timp sa asimileze deciziile administrate in februarie.
Bancherii au inceput deja sa vorbeasca despre perspectiva unor usoare cresteri ale dobanzilor la credite – si in lei, si in euro, insa BNR nu le ofera inca argumente pentru astfel de miscari.