Banca Națională a decis în ședința de politică monetară de ieri menținerea dobânzii cheie la minimul record de 6,25% pe an, dar și a rezervelor minime obligatorii la nivelul de 15% la lei, respectiv 25% la valută.
Menținerea dobânzii a fost anticipată de toți analiștii în contextul așteptărilor de creștere a inflației după majorarea TVA de la 19% la 24%. Proiecțiile BNR indică o creștere a ratei anuale a inflației până la 7,8% în decembrie urmând ca prețurile de consum să intre pe o traiectorie descendentă anul viitor pe măsura menținerii la un nivel scăzut a cererii interne.
Existau însă pe piață și așteptări privind o reducere a rezervelor minime aplicabile pasivelor în valută cu cinci puncte procentuale pentru ca băncile să aibă suficiente rezerve pentru a finanța deficitul bugetar, dar și în contextul în care odată cu revizuirea semestrială a “Inițiativei de la Viena” grupurilor bancare străine li s-a permis să-și reducă cu 5% expunerile pe România.
Analiștii spun însă că banca centrală a ales să nu reducă rezervele minime obligatorii, apreciind că există suficiente resurse pe piață pentru ca statul să-și poată finanța deficitul, mai ales că în prezent există și certitudinea că a treia tranșă din împrumutul de la Comisia Europeană, în valoare de 1,2 miliarde de euro, va intra în contul Trezoreriei în septembrie.
De asemenea, este luată în calcul posibilitatea ca BNR să-și fi păstrat un spațiu de rezervă pentru momentul în care economia va începe să își revină din recesiune și nevoia de finanțare a statului se va diminua, astfel încât banii să fie eliberați în acel moment și să meargă nu la stat, ci în economia privată.
Estimările anterioare indicau eliberarea în piață a 1,5 mld. euro în eventualitatea reducerii rezervelor minime la valută cu cinci puncte procentuale. Totuși, nevoia de finanțare a statului de pe piața internă s-ar putea diminua în contextul în care Ministerul de Finanțe a anunțat că în următorii trei ani intenționează să emită obligațiuni în valoare de 7 mld. euro pe piețele externe.
Unii analiști se așteptau însă ca BNR să reducă rezervele minime la valută nu atât pentru a elibera lichiditatea necesară pentru o viitoare emisiune de obligațiuni în euro, ci pentru că apreciau că pe piață există deja o lipsă de lichidități în euro.
Banca Națională nu a mai eliberat rezerve minime obligatorii din noiembrie anul trecut, chiar dacă în primele patru ședințe de politică monetară din 2010 a redus dobânda la lei de la 8% la 6,25% pe an.
Tendința de relaxare a politicii monetare a fost stopată în ședința din iunie din cauza reapariției presiunilor inflaționiste, iar acum analiștii se așteaptă mai degrabă la posibilitatea întăririi politicii monetare în următoarele ședințe ale băncii centrale.
În schimb, BNR a revenit la exprimarea privind gestionarea “adecvată” a lichidității în sistemul bancar, mesaj perceput ca fiind mai slab decât cel transmis în ședința precedentă, când oficialii instituției vorbeau de o gestionare “fermă” a lichidității. Astfel, banca centrală ar putea permite o mai mare volatilitate a dobânzilor pe piața interbancară.
“În contextul diminuării incertitudinilor legate de criza financiară regională și a relativei normalizări a situației pe piețele monetară și valutară, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar”, se arată în comunicatul transmis ieri de instituție.
În același timp, Banca Națională a aprobat raportul trimestrial asupra inflației, ale cărui concluzii vor fi făcute publice mâine.
Oficialii băncii centrale spun însă că reintrarea inflației pe o traiectorie descendentă după șocul inflaționist generat de creșterea TVA depinde de implementarea fermă a măsurilor de ajustare fiscală.