Banca Națională a consemnat o creștere a rezervelor valutare cu 257 de milioane de euro în ianuarie, deși a încasat de la FMI o tranșă de 905 milioane de euro, iar plățile în contul datoriei externe au fost de 140 de milioane de euro.
În total, BNR are în vistierie 32,6 miliarde de euro, cu patru miliarde de euro mai mult decât la începutul lui 2010.
Pentru luna aceasta sunt programate plăți în contul datoriei publice externe de 163 de milioane de euro. O primă plată, de 77 de milioane de euro, a fost făcută chiar ieri în cadrul acordului încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Sumele reprezintă comisioane și dobânzi, în condițiile în care rambursarea principalului va începe abia în 2012. În total, anul acesta plățile către FMI vor totaliza circa 300 de milioane de euro.
Discrepanța între intrările mari de valută în vistieria BNR din ianuarie, de 1,7 miliarde de euro, și creșterea modestă este explicată de reprezentanții băncii centrale prin deprecierea plasamentelor făcute în dolari sau lire sterline, pe fondul evoluțiilor cursurilor celor două valute față de euro, moneda în care se calculează rezervele.
Ieșirile din rezervă au fost de 1,5 miliarde de euro, “reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice externe, precum și deprecierea dolarului american și lirei sterilne față de euro cu impact asupra diminuării valorice a părții din rezerva internațională denominată în aceste două valute”, potrivit reprezentanților autorității monetare. BNR păstrează aproximativ un sfert din rezervă în dolari, în timp ce lira sterlină are o pondere mai mică. Circa două treimi din rezerve sunt ținute în euro.
Dealerii băncilor comerciale consideră însă că o parte din ieșiri pot fi explicate și prin presupusele vânzările de valută pe piața interbancară.
“BNR a fost constant prezentă pe piață și a vândut atât cât a fost nevoie”, a comentat dealerul unei bănci locale. Volumele tranzacționate pe piața locală sunt în mod tradițional reduse, astfel că dacă dorește BNR poate să influențeze cu ușurință evoluția cotațiilor, fără eforturi prea mari.
Tocmai stabilitatea cotațiilor, care înseamnă lipsa posibilităților de câștig din asumarea de poziții speculative, a tăiat apetitul jucătorilor străini pentru leu, iar în lipsa lor volumele tranzacționate sunt modeste.
Pe lângă rezervele valutare, banca centrală mai păstrează și 103,7 tone de aur, care valorau 3,2 miliarde de euro la sfârșitul lunii trecute. În total, rezervele internaționale erau de 35,97 miliarde de euro la sfârșitul lui ianuarie, nivel foarte apropiat de cel din decembrie anul trecut.
În luna noiembrie, când rezervele internaționale se aflau la un nivel apropiat, gradul de acoperire al importurilor – unul dintre principalii indicatori urmăriți – era de 8,7 luni, cu mult peste nivelul considerat acceptabil, de 3-5 luni. Pe de altă parte, reluarea creșterii datoriei externe pe termen scurt în a doua parte a anului trecut a făcut ca aceasta să urce la 56% din valoarea rezervei valutare. În 2008, ponderea urcase la 80%, aceasta fiind considerată de analiștii străini principala slăbiciune a economiei românești.