Banca Națională va examina în detaliu prin inspecții la sediile băncilor toate practicile de restructurare a creditelor, precum și capacitatea sistemelor IT de a ține evidenția activelor depreciate, potrivit unui proiect al scrisorii de intenție pe baza căreia România va încheia un nou acord cu FMI.
Pe baza rezultatelor inspecțiilor ar urma să fie întocmit un raport amănunțit asupra practicilor de restructurare a creditelor, în condițiile în care acestea au dovedit o eficiență discutabilă, devenind în unele cazuri o soluție de mascare a gradului real de deteriorare a calității activelor.
De altfel, una dintre sursele de creștere a ratei creditelor neperformante în luna mai față de aprilie, până la 20,3%, a fost tocmai eșuarea unor împrumuturi restructurate anterior și care nu s-au redresat în cele din urmă. Astfel, evaluarea riscului aferent creditelor restructurate va fi o temă de analiză atentă pentru perioada următoare.
În același timp, banca centrală va continua să urmărească politicile de provizionare ale băncilor comerciale și evaluarea garanțiilor. Cifrele pe semestrul I vor fi supuse unui nou audit special pentru a se verifica în ce măsură evaluarea colateralului ține cont de realitatea din piață.
Rămâne de văzut în ce măsură analiza riscului aferent creditelor restructurate va antrena cerințe suplimentare de provizionare sau chiar va duce la o rată și mai ridicată a creditelor neperformante.
FMI continuă să arate cu degetul dificultățile de extragere din bilanțurile băncilor a creditelor neperformante. Unele instituții de credit de pe piață au ales să-și înființeze structuri speciale de administrare a creditelor proaste, dedicate exclusiv obiectivului de valorificare pe cât posibil a creanțelor. Altele au transferat astfel de active pe vehicule speciale, înfrumusețându-și astfel bilanțurile și putând raporta rate mai scăzute ale neperformantelor.
Media pieței este cu atât mai ridicată cu cât producția de credite noi rămâne foarte slabă. Băncile străine continuă procesul de reducere a expunerilor, fenomenul putând deveni un factor de frânare a relansării creditului în pofida ultimelor măsuri ale BNR de stimulare a creditării în lei prin reducerea grăbită a dobânzii de referință.
Șeful BNR Mugur Isărescu a promis să facă tot posibilul pentru a aduce costul creditelor în lei aproape de cel al finanțărilor în euro. Așteptările mai multor analiști sunt ca dobânda-cheie la lei să coboare până la 4% pe an în decembrie.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.08.2013