În continuare, temerile privind răbufnirea inflației în toamnă, pe fondul majorării tarifelor la transportul public și a efectului întârziat al majorării TVA din vară, ar putea să determine BNR să rămână în așteptare și de această dată. Dobânda cheie a rămas nemodificată din luna mai, când a fost operată o reducere de mică amploare (un sfert de punct procentual).
“BNR ar putea decide menținerea dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an, precum și menținerea la același nivel a rezervelor minime obligatorii pentru lei și valută. Incertitudinile legate de impactul de runda a doua a majorării recente a TVA-ului cu cinci puncte până la 24% din 1 iulie este unul dintre motive. Rata inflației ar putea accelera în septembrie ca urmare a majorării unor prețuri administrate, cum ar fi transportul urban și interurban, în parte datorate diminuării subvențiilor guvernamentale pentru aceste sectoare”, spune Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.
Inflația anuală a urcat în august la 7,5%, depășind considerabil dobânda BNR. Totuși, după un salt cu 2,6% în iulie, prețurile de consum au urcat cu numai 0,2% în august, pe fondul cererii foarte slabe. BNR estimează că inflația va atinge un vârf de 8% în noiembrie, după care va încetini ușor, la 7,8% în decembrie.
“Ne așteptăm ca BNR să rămână în așteptare la ședința din 29 septembrie, menținând dobânda la 6,25% pe an. Dar nu putem să excludem o reducere a rezervelor minime obligatorii”, spune Nicolae Covrig, analist la Raiffeisen Bank.
Dobânzile pe piață sunt mai jos
BNR a profitat de perioada de acalmie de pe piața valutară, unde nu mai sunt presiuni de depreciere a leului, și a lăsat mai multe lichidități pe piața monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos. Astfel, chiar și pentru scadențele mai lungi, de una sau trei luni, dobânzile au coborât în prezent sub 5% pe an. Băncile își împrumută lei între ele pentru perioade foarte scurte la dobânzi de 2%-3% pe an. Totuși, problemele de pe scena politică ar putea să tulbure apele.
“Presiunile asupra leului sunt încă prezente în condițiile unei situații politice destul de tensionate, iar investitorii încă mai au nevoie de timp pentru a evalua efectele concrete ale programului de consolidare fiscală urmat de guvern”, spune Lucian Anghel.
Întrucât condițiile de lichiditate de pe piață sunt destul de relaxate de destul de mult timp, unele bănci au început deja să ajusteze dobânzile plătite clienților la depozitele în lei, care urcaseră pe palierul de 8% pe an, pentru că găsesc cu ușurință finanțări pe piața interbancară și la costuri reduse. La creditele în lei nu se văd însă ieftiniri deocamdată, bancherii fiind descurajați de înrăutățirea tot mai pregnantă a calității portofoliilor, dar și de incertitudinile privind economia.
Ar putea BNR să stimuleze economia prin pârghia monetară?
Părerile analiștilor sunt divergente în privința rolului pe care BNR l-ar putea juca în stimularea economiei prin ieftinirea finanțărilor în lei.
În timp ce unii analiști consideră că banca centrală a rămas “blocată” cu piciorul pe frână, continuând lupta sa tradițională cu inflația, deși presiunile de creștere a prețurilor sunt tot mai slabe, alții apreciază că politica monetară nu mai poate fi utilizată pentru a stimula economia.
“Singurul element în favoarea unei reduceri a dobânzii este scenariul destul de pesimist de creștere economică din semestrul al doilea din 2010. Cu toate acestea, banca centrală a transmis în mai multe rânduri semnalul că dezbaterile referitoare la reluarea creșterii economice nu sunt binevenite în condițiile în care sectorul public este încă insuficient restructurat”, spune Lucian Anghel.
Și danezii de la Danske Bank văd BNR menținând dobânda neschimbată.
“Economiile Ungariei și României sunt din nou în încetinire după un nou episod de volatilitate pe piețele financiare și de incertitudine politică. Aceasta pune presiune pe forint și pe leu, făcând astfel imposibil pentru băncile centrale să reducă dobânzile în ciuda atenuării presiunilor inflaționiste și a slăbirii economiilor”, spune Lars Christensen, analist la Danske Bank.
Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank, spune că BNR nu mai are spațiu de manevră pentru a ajuta economia.
“Nu văd ce ar putea face BNR în plus. Trebuie corectat derapajul fiscal, altfel economia nu își va reveni”, afirmă Chideșciuc. El consideră că BNR își păstrează un spațiu de reacție în cazul unor eventuale presiuni de depreciere a leului menținând dobânda-cheie la 6,25% pe an. Totodată, politica de a lăsa lichidități pe piață a condus deja la scăderea ratelor de dobândă pe piață, iar acestea sunt mai importante pentru bănci decât semnalul de politică monetară.
“Dacă ar reduce foarte mult rata de politică monetară, cine știe ce depreciere a leului am putea să vedem la un moment dat. Setarea actuală (a politicii monetare – n. red.) le permite să combată o asemenea mișcare”, spune economistul ING.
Lucian Anghel consideră că BNR ar putea să reia reducerea dobânzii cheie în primăvara lui 2011, dar și atunci în pași mărunți.
Guvernul s-a angajat în fața FMI și a Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 6,8% din PIB anul acesta, respectiv 4,4% în 2011, în principal prin reducerea de cheltuieli. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, a atenționat însă săptămâna trecută că țintele ar putea fi ratate din cauză că economia merge mai slab decât se anticipa, iar populația are o rezistență tot mai mare la reforme.