Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) a dezbatut ieri posibilitatea ca preotii sa poata face politica, o ipoteza respinsa pana in prezent de ierarhia bisericii. O decizie definitiva in aceasta privinta va fi luata joi de Sfantul Sinod care se va intruni in plen, iar potrivit purtatorului de cuvant al Patriarhiei parintele Costel Stoica, decizia va fi de a interzice preotilor sa se implice in favoarea unui partid sau altul.
Separarea Statului de Biserica, a autoritatii laice de cea religioasa a fost dintotdeauna fundamentul pe care s-a sprijinit democratia. Desi in anii ’90 Biserica Ortodoxa a pretins sa joace un rol important in societate (a se vedea pretentia de a fi numita biserica nationala), ulterior, pentru a nu fi acuzata de partizanat, BOR a decis sa recomande preotilor cultului sa nu se implice in politica.
Fara sa puna in discutie principiul laicitatii statului, presedintele executiv al PSD Octav Cozmanca a avansat saptamana trecuta o propunere impotriva curentului. El a apreciat ca preotii ortodocsi ar trebui sa poata sa se implice in politica, precizand ca va discuta aceasta problema cu Patriarhul BOR, Teoctist. Cozmanca s-a mirat totodata de “o anume intentie” de a interzice preotilor “cu desavarsire”, sa faca activitate politica si sa faca parte din consiliile locale si judetene. Purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane a precizat ieri pentru FZ ca, Biserica interzice preotilor sa se implice in politica, pentru ca, in caz contrat exista riscul de a diviza comunitatea, iar rostul preotilor este “de a uni si nu de a dezbina.” In cazul in care ei ar alesi consilieri locali, activitatea lor preoteasca ar urma sa fie suspendata pe perioada mandatului, a precizat Stoica. In urma cu doua saptamani, deputatul PRM de Cluj Damian Brudascu si presedintele PRM Cluj Petru Calian anuntau, citati de Mediafax, ca patru preoti din judetul Cluj s-ar fi inscris deja in PRM. In replica, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, IPS Bartolomeu, a precizat ca o hotarare a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane stabileste ca preotii nu au voie sa se angajeze politic si nici sa accepte sa faca propaganda pentru vreun partid. Incercarile diferitelor partide a inregimenta preotii au un rost bine definit. Este cunoscut faptul ca in zonele rurale influnenta preotilor este foarte ridicata si poate marca optiunile politice.
Modelul rusesc
In privinta mariajului Stat – Biserica, Romania pare a se afla undeva la mijloc, intre Occidentul european si Orientul rus. In timpul fostului imperiu nu putea fi vorba, cel putin oficial, de o colaborare intre Stat si Biserica. Actualmente, puterea politica de la Moscova se foloseste de biserica ca de o arma. Potrivit unui articol publicat recent de Le Monde, la scara regionala, dar si la nivel central, puterea politica si autoritatile religioase lucreaza mana in mana. Cu cateva luni in urma, canalul public de televiziune RTR anunta ca preotii din regiunea Sverdlovsk din Urali ii invatau pe credinciosi un nou precept: incalcarea codului rutier este un pacat. Ideea apartinea politiei. Inca din 1990, dupa prabusirea imperiului comunist, Biserica Ortodoxa Rusa si Statul au semnat mai multe acorduri de cooperare. De mai multi ani in cadrul bisericii ortodoxe exista un departament specializat pentru colaborarea cu fortele armate si fortele de ordine. Preotii binecuvinteaza tancurile care pleaca in Cecenia. Dupa ce Vladimir Putin a ajuns la putere, in urma cu patru ani, cooperarea dintre Biserica si Stat “a devenit mai sistematica”, a declarat purtatorul de cuvant al Patriarhiei ruse Vsevolod Tchapline, citat de corespondentul Le Monde la Moscova. “In timpul lui Boris Eltin, colaborarea dintre Biserica si Stat nu era una sistematica, dar acum totul este mult mai organizat si mai bine controlat de stat.”, explica pentru Le Monde sociologul Alexandre Agadjanin. Rusii totusi nu sunt mai credinciosi dupa caderea comunismului. Doar 3% dintre ei spun ca merg la biserica o data pe saptamana si intre 6 si 8% o data pe luna. Asta nu pare a avea insa nici o importanta. “Pentru populatie, colaborarea dintre Stat si Biserica este considerata normala. Biserica este perceputa drept o institutie nationala. Intre 60% si 75% dintre rusi se considera ortodocsi, dar nu in sensul religios; este un fel de identitate culturala”, spune sociologul Alexandre Agadjanin.
Modelul frantuzesc
La polul opus, in privinta cooperarii dintre Stat si Biserica pare a se situa Franta. Parlamentul francez discuta in aceste zile un proiect de lege care ar urma sa interzica purtarea valului islamic in scoli si in locuri publice, dar si a crucilor de mari dimensiuni sau a kippa, purtata de evreiii ultraortodocsi. Proiectul, sustinut de presedintele Republicii Jacques Chirac ar urma sa intareasca laicitatea satului francez. Legea laicitatii statului a dureaza din 1905. In ciuda protestelor musulmanilor impotriva acestei legi sondajele indica un puternic sprijin popular pentru aceasta idee. Un sondaj de opinie publicat in ultimul numar al revistei The Economist indica faptul ca 69% dintre francezi sunt in favoarea legii de interzicere a valului islamic in scoli. Chiar si pentu mulsulamii francezi sustinerea este mai ridicata decat asteptarile – 42% dintre barbatii musulmani si 49% dintre femeile musulane sustinand adoptarea legii.
iulian.anghel@zf.ro