Uniunea Arhitecților din România a organizat la 22 septembrie, la Biblioteca Națională din București, conferința publică „Arhitectura brâncovenească – Tradiția continuității”, susținută de acad. prof. dr. Razvan Theodorescu și prof. dr. arh. Augustin Ioan. Conferința a marcat deschiderea unei expoziții speciale, organizată de U.A.R și dedicată arhitecturii brâncovenești. Evenimentele au loc în contextul împlinirii a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu și al fiilor săi. Pentru a marca acest moment, 2014 a fost declarat, la propunerea Ministerului Culturii, „Anul Brâncoveanu”.
Prin această expoziție, Uniunea Arhitecților din România celebrează, la rândul său, contribuția majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu în istoria și cultura națională, în special în ceea ce priveste arhitectura.
„Brâncoveanu 300 – Tradiția continuă” ilustrează atât fenomenul cunoscut sub numele de arta și arhitectura brâncovenească, cât și felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în câteva generații, o estetică acceptabilă la toate nivelurile societății și, apoi, deși datorate unui stil de fuziune, a fost identificată drept Arhitectură Românească de Ion Mincu și, mai ales, de urmașii săi (Cerchezii, Petre Antonescu și alții), până în perioada edificării noilor centre civice din perioada Ceaușescu.
Arta și arhitectura zise brâncovenești sunt un corpus de opere noi și de intervenții pe opere pre-existente, ctitorii laice (curtea domnească de la București, palatele de la Potlogi, Doicești și Mogoșoaia) sau sacre (mănăstiri, biserici, precum și artele de escortă aferente acestora: pictură, sculptură decorativă în lemn și piatră, podoabe), realizate în a doua parte a secolului al XVII-lea și prima parte a secolului al XVIII-lea în Țara Românească (Valahia) și, punctual, pe proprietățile deținute de voievozii valahi în Transilvania, precum și din semnificația acestora, explicată în nenumărate straturi hermeneutice, până astăzi. Această perioadă precede, dar se și continuă dincolo de domnia voievodului Constantin Brâncoveanu, care reprezintă punctul de maximum al acestei epoci.
Expoziția „Brâncoveanu 300 – Tradiția continuă” este alcatuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm și este disponibilă în două variante – cu explicații (texte) în limba română sau în limba engleză.
Autorii expoziției – acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, prof. dr. arh. Augustin Ioan, prof. dr. arh. Marius Marcu Lapadat.