Investitorii din Marea Britanie, Germania și Austria au subscris mai mult de jumătate din împrumutul de 750 mil. euro luat de România marți de pe piețele externe. Eurobondurile au stârnit însă și interesul unor investitori din Hong Kong, Singapore și China, dar și din Emirate, după cum spune Enache Jiru, secretar de stat responsabil cu Trezoreria.

Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, Ministerul Finanțelor reușind să adune oferte de circa 3,6 mld. euro. Astfel, emisiunea a fost suprasubscrisă de cinci ori, banii provenind de la 220 de investitori aduși de BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan și UniCredit.

Șeful Trezoreriei a explicat că în grila de alocare a eurobondurilor a contat și vechimea investitorilor pe România, dar și deschiderea către investitori noi. Investitorii din China au subscris 3,5%, iar cei din Singapore și Hong Kong, circa 4,8%.

El se declară foarte mulțumit de interesul arătat de investitori. Pentru reuniunea de toamnă a FMI și Băncii Mondiale programată la Tokio în perioada 9-14 octombrie șeful Trezoreriei își pregătește deja o agendă de întâlniri cu investitori, spunând că are deja mai multe solicitări.

Marea Britanie a avut și de această dată o prezență puternică datorită concentrării de fonduri și de administratori de averi. Investitorii britanici au manifestat, în mod uzual, cel mai mare interes pentru eurobondurile emise de România, subscriind în ultimii ani cea mai mare parte din emisiunile lansate de România.

În schimb, Germania are o reprezentare mai slabă, chiar dacă gigantul Deut­sche Bank s-a numărat printre băncile angajate să se ocupe de plasarea titlurilor, fiind responsabilă de sindicalizare. Anul trecut germanii s-au arătat reticenți în a cumpăra titlurile României din cauza presupusei contagiuni cu criza din Grecia prin canalul bancar.

Investitorii din Germania și Austria au subscris acum 22% din sumă, după ce anul trecut au furnizat doar 8% din cele 1,5 mld. euro strânse de Ministerul Finanțelor de pe piețele externe. În 2011 sume importante, reprezentând 20% din total, au fost plasate de americani. Și la eurobondurile de 1 mld. euro din 2010, 35% din ordinele de cumpărare au venit din SUA (off-shore) și Marea Britanie, în timp ce Germania și Austria au oferit 20% din bani.

De această dată, numai 8% din banii împrumutați de România au provenit de la investitori din afara Europei.

Emisiunea de anul trecut a fost realizată de Finanțe în cadrul programului de finanțare externă pe termen mediu (EMTN) de 7 mld. euro pe trei ani și a reprezentat cel mai mare împrumut privat luat de România vreodată de pe piața externă.

Pe categorii de investitori, managerii de fonduri au arătat la eurobondurile lansate marți cel mai mare interes, având o pondere de 50%, sectorul bancar și retail – 23%, fondurile de pensii si companiile de asigurare – 20%.

Jiru spune că data ieșirii pe piață a fost stabilită împreună cu aranjorii în ideea de a nu depinde de apropiatele semnale așteptate de la BCE și FED, care ar putea influența piețele în ambele direcții, în bine, dar și în rău.

România și-a făcut curaj să iasă în fața investitorilor străini privați și să vadă ce preț îi cer pentru finanțare, după o pauză de șase luni, perioadă în care contaminarea regiunii cu turbulențele din zona euro, dar și tensiunile politice interne au pus presiune asupra percepției externe.

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat la un randament de 5,1% prin redeschiderea unei emisiuni de euroobligațiuni scadente în 2018, în încercarea de a scăpa de presiunea băncilor locale care cer dobânzi mai mari la lei și pentru a reconstitui rezerva de valută din Trezoreria statului erodată în ultimele luni. Cuponul este de 6,5%. Finanțele ar fi putut să atragă o sumă mai mare, având în vedere apetitul mare al investitorilor, însă odată cu suma atrasă ar fi crescut și dobânda. Ministrul finan­țelor Florin Georgescu a ținut să precizeze că dobânda cerută de investitori pentru obligațiunile emise de România este în scădere, în condițiile în care în perioada similară a anului trecut statul a reușit să plaseze obligațiuni de 1,5 mld. euro pe 5 ani cu o dobândă de 5,25%.

Enache Jiru, secretar de stat responsabil cu Trezoreria: Vom continua să monitorizăm piața și să stăm pregătiți pentru a profita de apariția unor condiții favorabile. Este important să avem un portofoliu de emisiuni cu volume cât mai bune și care să acopere o plajă largă de scadențe astfel încât să fie și mai tranzacționate și astfel să fim acceptați în indicii internaționali de monitorizare a instrumentelor suverane. Sursa foto: Silviu Matei

Emisiunea inițială de 750 mil. euro rămăsese singura care nu era eligibilă pentru intrarea într-un indice din cauza lichidității și a valorii reduse, însă acum, la 1,5 mld. euro, aceasta devine un bench­mark pentru poziția României pe piața externă. Finanțele au mai împrumutat în primele luni ale anului 2,25 mld. dolari de pe piața americană după mai mulți ani de absență.

Cât privește posibilitatea a încă unei ieșiri pe piața externă până la sfârșitul anului, șeful Trezoreriei spune că Ministerul Finanțelor “analizează” această opțiune. “Vom continua să monitorizăm piața și să stăm pregătiți pentru a profita de apariția unor condiții favorabile. Este important să avem un portofoliu de emisiuni cu volume cât mai bune și care să acopere o plajă largă de scadențe astfel încât să fie și mai tranzacționate și astfel să fim acceptați în indicii internaționali de monitorizare a instrumentelor suverane.”