Facilitati fiscale pentru companiile listate, valoare zilnica a tranzactiilor de 20 mil. $, capitalizare bursiera in PIB de 40%. Acestea sunt obiectivele primei Strategii de Dezvoltare a Pietei Bursiere din Romania, elaborate de Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq. Doar o singura problema: cat de realiste sunt aceste planuri.
Documentul a fost prezentat brokerilor la finalul saptamanii trecute de catre reprezentantii celor doua piete, in cadrul primei editii a Forumului Pietei de Capital. “Facilitatile fiscale pe care speram sa le obtinem se refera la sumele atrase de companii in cadrul ofertelor publice initiale facute prin bursa”, a explicat Sergiu Oprescu, presedintele BVB. Ofertele initiale sunt acelea prin care o companie isi listeaza actiunile la Bursa.
Strategia este rezultatul a doua luni de discutii intre reprezentantii celor doua burse, dupa anuntul oficial a intentiei de fuziune.
Brokerii prezenti, reprezentand jumatate din societatile de profil din Romania, au ramas totusi sceptici in ceea ce priveste realismul strategiei.
“Obiectivele sunt greu de atins”, sustine Emil Ogica, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Strategia prevede, printre altele, atingerea pana in 2007 a unei valori tehnice a tranzactiilor de 15-20 mil. $ si o capitalizare bursiera care sa reprezinte 30-40% din PIB. In prezent, valoarea medie zilnica a tranzactiilor este de aproximativ 1 mil. $, in timp ce capitalizarea bursiera a celor doua piete romanesti reprezinta doar 10% din PIB, adica 4,5 mld. $.
Reprezentantii celor doua piete nu au ajuns totusi la un acord deplin in privinta documentului, avand in vedere observatiile presedintelui Rasdaq, Siminel Andrei, care pune in discutie caracterul sau prea vag. “Ar trebui sa ne concentram doar asupra unor directii principale si sa avem termene precise de realizare a obiectivelor, iar actionarii nostri, brokerii ar trebui sa ne traga la rapsundere daca nu reusim sa realizam ce ne-am propus”, a spus el.
Printre celelalte puncte ale strategiei se numara cresterea de aproape noua ori a numarului de investitori care activeaza pe piata. Numarul acestora este in prezent de aproximativ 60.000 (abia acumulati in opt ani de la redeschiderea Bursei), iar oficialii pietelor spera ca pana in 2007 sa ajunga la 500.000.
Fuziunea celor doua burse se afla intre obiectivele Strategiei, desi nici in acest caz nu este clar termenul in care se va realiza. Proiectul de integrare a pietelor asteapta aprobarea legii consolidate a pietei de capital. Potrivit comisarului CNVM, Paul Gabriel Miclaus, Romania si-a luat angajamentul fata de Uniunea Europeana ca legea sa fie aprobata si sa intre in vigoare pana in luna decembrie a acestui an.
Decontarea tranzactiilor realizate la Bursa Electronica Rasdaq prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti ar putea fi primul pas in fuziunea celor doua piete de capital. Conform presedintelui BVB, Sergiu Oprescu, Comitetul BVB a votat aceasta propunere la solicitarea Rasdaq.
Masura, care are ca principal avantaj reducerea costurilor de tranzactionare suportate de societatile de brokeraj si implicit de investitori, va putea fi pusa in aplicare doar dupa primirea autorizarii din partea CNVM si cu acordul individual al societatilor de brokeraj.
Brokerii insa nu au reusit adoptarea unei pozitii comune in privinta acestei masuri la Forumul Pietei de Capital, cu toate ca nu au existat voci care sa se pronunte clar impotriva ei.
Pana la fuziunea legala, va avea loc deja “fizica”. Astfel, sediul Rasdaq va fi din aceasta luna acelasi cu al Bursei de Valori Bucuresti.
Situatia dificila in care se afla cele doua piete de actiuni se datoreaza numarului mic de societati atractive listate. Astfel, la Bursa de Valori, peste 85% din valoarea tranzactiilor zilnice se datoreaza Petrom, Societatilor de Investitii Financiare si celor doua banci listate (BRD si Banca Transilvania). Pe Rasdaq, societatile cu lichiditate suficient de mare sunt chiar mai putine.
Conducerile celor doua piete au incercat de mai multe ori in ultimii doi ani sa atraga la tranzactionare societati strategice de stat precum Romtelecom (care s-a privatizat total intre timp), Electrica sau Distrigaz, insa nu au reusit, desi reprzentantii Guvernului nu scapa nici o ocazie pentru a preciza ca sustin din toate puterile dezvoltarea pietei de capital romanesti.vlad.nicolaescu@zf.ro