Un număr de 15 societăți de brokeraj au fost autorizate de CNVM, Bursă și Depozitarul Central să realizeze tranzacții în lipsă pe acțiunile Fondului Proprietatea. Brokerii au însă nevoie de timp pentru a se acomoda cu aceste operațiuni, astfel că niciunul dintre ei nu a pariat pe scăderea acțiunilor FP până în prezent.
Teoretic, vânzările în lipsă (short-selling) au debutat marți, 25 ianuarie, la Bursa de Valori București odată cu intrarea la tranzacționare a acțiunilor Fondului Proprietatea (FP), singurul emitent local care permite acest tip de operațiuni.
Practic însă, în prima ședință de tranzacționare a acțiunilor FP nu a fost realizată nicio vânzare în lipsă, printre motivele invocate de brokeri fiind intervalul scurt de timp scurs de la emiterea reglementărilor (6 ianuarie) care nu le-a permis să aprofundeze modul în care se derulează tranzacțiile și nici să își pună la punct logistica și infrastructura de back office. Gradul ridicat de complexitate al acestui tip de operațiuni, pretabil mai ales investitorilor sofisticați obișnuiți cu tranzacțiile pe derivate, i-a ținut departe pe investitori.
“Bursa de Valori are obligația de a publica la sfârșitul fiecărei zile de tranzacționare informații privind volumul și numărul tranzacțiilor de vânzare în lipsă executate pe piața reglementată, pentru fiecare emitent în parte”, a spus Radu Toia, director în cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.
Alin Barbu, directorul general adjunct al Bursei de Valori București, a declarat pentru ZF că nu au avut loc tranzacții în lipsă marți, 25 ianuarie, pentru ziua de ieri ședința nefiind încheiată, neputând oferi informații.
Introducerea vânzărilor în lipsă alături de conturile globale au fost două măsuri de modernizare a Bursei de la București, menite să facă piața locală de capital mai accesibilă investitorilor străini și să o alinieze la standardele de tranzacționare ale marilor burse din regiune.
Dacă pentru conturile globale brokerii s-au aliniat reglementărilor într-un interval scurt de timp, de doar câteva săptămâni, presiunea fiind uriașă pentru că dacă testările nu erau făcute și avizele nu erau primite, aceștia nu puteau tranzacționa acțiunile Fondului Proprietatea, în ceea ce privește alinierea logisticii, a sistemelor infromaticii și a infrastructurii de back office la cerințele, deloc simple, ale operațiunilor de vânzare în lipsă, lucrurile au evoluat într-un ritm mai lent. Deși 15 societăți din peste 60 au primite avizele necesare, există un număr de brokeri care sunt în curs de a primit autorizațiile necesare pentru a putea face short-selling.
“Vânzările în lipsă” presupun ca un investitor să vândă acțiuni pe care nu le are în portofoliu, astfel că trebuie să le împrumute mai întâi și abia apoi să facă tranzacția. El mizează astfel pe faptul că prețul va scădea și le va putea răscumpăra mai ieftin pentru a le returna proprietarului.
“Dacă investitorul împrumută acțiunile de la broker, atunci brokerul trebuie să încheie un contract de împrumut pe care trebuie să îl adapteze contractului de împrumut internațional. De asemenea, brokerul trebuie să aibă la Depozitar un cont de garanții unde sunt evidențiate acțiunile folosite drept garanție pentru împrumut. În propriul back office, brokerul trebuie să țină evidența garanțiilor și a acțiunilor împrumututate pentru fiecare client în parte”, a spus Adriana Tănăsoiu, directorul general al Depozitarului Central.
“Atunci când un investitor împrumută acțiuni FP de la un broker pentru a le vinde ulterior, respectivele acțiuni sunt transferate din contul “house” al brokerului în contul global al clienților. Între broker și investitor trebuie încheiat un contract de împrumut prin care sunt stabilite ce acțiuni sunt oferite drept garanție și valoarea dobânzii încasate de broker pentru împrumut”, a conchis Radu Toia.