Consorțiul format din RCI, BT Securities și Wood&Co a depus singura ofertă în cadrul procesului de selecție a intermediarului ofertei vânzării unui pachet de 15% din acțiunile Transgaz Mediaș (TGN) de către stat pe bursă.
Ieri a fost ultima zi în care brokerii mai puteau să depună oferte pentru intermedierea ofertei Transgaz, singura ofertă depusă de consorțiul condus de RCI urmând să fie analizată de o comisie pentru a vedea dacă aceasta corespunde criteriilor de selecție.
Guvernul a anunțat totodată că revine asupra deciziei de anulare a licitației de selecție a intermediarului pentru listarea a 20% din acțiunile Tarom, după ce consorțiul format din firmele de brokeraj Carpatica Invest și Swiss Capital a revizuit oferta și a redus comisionul la jumătate din suma solicitată inițial.
Statului i-a fost teamă că la organizarea unui nou proces de selecție pentru alegerea intermediarului ofertei Tarom nu se va mai prezenta niciun broker, au declarat surse oficiale citate de Mediafax.
După eșecul ofertei OMV Petrom (SNP) din vara acestui an, la care s-au întrecut șase grupuri de brokeri, intermediarii locali nu s-au mai înghesuit să concureze pentru ofertele statului derulate pe bursă, la procesul de selecție pentru intermedierea ofertei de vânzare a unui pachet de 15% din acțiunile Transelectrica București (TEL) fiind depusă tot o singură ofertă, respectiv din partea consorțiului format din BCR, Intercapital Invest și Swiss Capital.
“Mă deranjează slaba participare din partea brokerilor la ofertele lansate de stat. Tot așteptăm marile listări de la stat și când vin dăm din colț în colț”, a comentat un broker din piață.
În ultimii ani brokerii de pe bursă au reiterat ideea că statul trebuie să contribuie la dezvoltarea bursei prin oferte derulate pe piață, aceasta fiind una dintre puținele șanse ca piața locală să depășească stadiul de piață de frontieră. Acum când statul a demarat cea mai mare campanie de listări pe bursă interesul brokerilor pentru intermedierea ofertelor este limitat.
Interesul scăzut al brokerilor pentru ofertele statului ar putea fi explicat și prin faptul că sunt puține case de brokeraj mari pe piața locală care au expertiza de a plasa oferte de o asemenea dimensiune și prin faptul că actualul context pe care-l traversează bursele este unul dificil pentru listări. În al doilea rând oferta Petrom a arătat brokerilor că statul este un partener de discuție dificil când vine vorba de stabilirea prețului de ofertă.
Una dintre principalele explicații pentru eșecul Petrom a fost că prețul stabilit de stat a fost prea mare pentru a stârni interesul investitorilor, acestora fiindu-le oferit un preț foarte apropiat cu cel pe care-l puteau obține și cumpărând acțiuni Petrom de pe bursă. Corecția ulterioară a acțiunilor Petrom a arătat că investitorii au avut dreptate și că aceștia se supun unor riscuri când achiziționează acțiuni în oferte pentru care cer un premiu.
Brokerii nu au nicio garanție că acest lucru nu se va întâmpla din nou. Recent, șeful Ministerului Economiei, Ion Ariton, a declarat că principalul obiectiv al ofertelor derulate de stat la Transelectrica și Transgaz este obținerea “celui mai bun preț” și nu va vinde dacă nu le convine prețul.
Pentru companiile listate specialiștii spun că este nevoie în această perioadă de volatilitate a bursei ca statul să lase puțin la preț față de cotația acțiunilor în piață pentru a atrage interesul investitorilor. Totuși acest lucru intră în contradicție cu scopul statului de a lua cât mai mulți bani.
Totodată, brokerii își asumă niște riscuri generate de costurile de pregătire ale ofertelor pe care nu știu dacă și le pot recupera, aceștia urmând să suporte întreaga povară dacă oferta nu are succes, atât financiară cât și de imagine.
Brokerii trebuie să pregătească prospectul, să organizeze road-showuri inclusiv în străinătate, și își primesc banii din intermediere la sfârșitul ofertei doar dacă aceasta are succes.
În cazul ofertei Transgaz, dacă luăm în calcul actualul preț de piață, statul ar putea încasa pe pachetul de 15% din acțiuni circa 87,2 mil. euro, iar intermediarul ar putea primi circa 1,7 mil. euro, dacă luăm în calcul comisionul de 2% din valoarea ofertei plătit de stat pentru oferta de listare a Tarom la bursă.
Statul a negociat cu consorțiul Carpatica Invest și Swiss Capital un comision de 2% din valoarea ofertei care s-ar putea ridica între 20 mil. euro și 60 mil. euro, la jumătate față de procentul de circa 4% cerut anterior de brokeri.