Comisia Europeană (CE) a diminuat la 1,6% prognoza privind creșterea economică a României în acest an, cu jumătate de punct procentual sub estimarea din toamnă, ca urmare a efectelor negative generate de criza din zona euro și de turbulențele de pe piețele financiare.
Estimarea rămâne optimistă, în comparație cu prognozele indicate de o serie de bănci comerciale, care converg spre 0,5%, dar și față de previziunea BERD pentru PIB, de 0,8%. Pentru zona euro, Comisia estimează recesiune în acest an, în timp ce la nivelul Uniunii Europene vede stagnare.Guvernul Ungureanu nu a venit până acum cu măsuri concrete de susținere a economiei, pentru contracararea riscurilor ca România să alunece iar în recesiune, după semnalele negative din ultimele luni.
Consumul privat și investițiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene. În schimb, exporturile vor fi afectate de declinul și scăderea cererii din zona euro, principala piață de desfacere pentru produsele românești, urmând să susțină mai puțin creșterea PIB, se arată într-un raport al Comisiei Europene.
La deteriorarea perspectivelor de creștere economică în zona euro și încetinirea activității de creditare se adaugă și efectul negativ mai mare din partea agriculturii – ca urmare a comparației cu producția agricolă de excepție din 2011.
Comisia Europeană indică o serie de riscuri care ar trage în jos creșterea economică, precum incertitudinile persistente de pe piețele financiare și eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro sau situația financiară a populației, corelată cu standardele mai dure de creditare, care ar putea rezulta într-un consum sub așteptări în sectorul privat.
Bugetul României este construit pe o creștere economică de 1,8-2,3%, iar până acum Comisia Națională de Prognoză nu a publicat noile estimări oficiale, diminuate. Orice ajustare consistentă a prognozelor dă peste cap bugetul și veniturile, o creștere economică mai mică urmând să fie însoțită de o scădere a încasărilor bugetare.
Nu ar fi prima dată când autoritățile se bazează pe ipoteze nefundamentate, infirmate de realitate. Și instituțiile financiare internaționale și-au ajustat în ultimii ani din mers estimările privind creșterea economică, estimări care au fost uneori departe de realitate.
Să sperăm că nu va fi nevoie, ca în anii trecuți, de măsuri brutale precum majorarea TVA și tăierea salariilor pentru atingerea deficitului bugetar agreat cu FMI, de 1,9% din PIB (cash).
Cine a mai redus prognoza
Ajustarea prognozei Comisiei se înscrie în tendința conturată de la începutul acestui an de reducere a estimărilor privind creșterea economică având în vedere contextul internațional și încetinirea comerțului extern.
FMI rămâne cu cea mai optimistă viziune după ce a modificat prognoza de PIB la 1,5-2%, de la 1,8-2,3% (cu 2,1% punct central al intervalului), plusul economiei fiind condiționat de îmbunătățirea cererii pe plan intern și o mai bună absorbție a fondurilor europene. Banca Mondială și BERD au ajustat deja prognozele privind creșterea economică în anul 2012 la 1,5% și, respectiv, 0,8%. Mai pesimiști, unii analiști de la băncile comerciale au diminuat prognozele PIB spre 0,5%.
Comisia Europeană consideră că principalul motor de creștere economică al României va fi în acest an cererea internă, deși populația va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în prima jumătate a anului. Scăderea șomajului și inflația mai redusă ar trebui să sprijine consumul din sectorul privat.
La nivelul consumului au apărut unele semnale încurajatoare la sfârșitul anului trecut, însă nimic nu garantează menținerea cererii interne în teritoriul pozitiv. Cât despre absorbția fondurilor europene și cât de mult ajută economia României, veștile nu sunt foarte bune.
În viziunea Comisiei Europene, consumul din sectorul public nu va avea o contribuție notabilă la creșterea economică din acest an având în vedere procesul de consolidare fiscală.
În schimb, investițiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.
Ce s-a întâmplat în 2011 cu economia
Economia a reușit anul trecut să înregistreze o creștere de 2,5%, după doi ani de prăbușire, însă contracția PIB din T4 2011, mai devreme decât anticipau analiștii, este îngrijorătoare, anunțând revenirea recesiunii, în condițiile în care și pentru T1 2012 este așteptată scăderea PIB. PIB-ul a înregistrat în T4 2011 un declin de 0,2% față de T3 din 2011, pe serie ajustată sezonier, conform primelor date de la Statistică. Media europeană a fost de – 0,3%. Teoretic, o economie intră în recesiune dacă înregistrează două scăderi consecutive trimestru la trimestrul precedent.
România a experimentat mai bine de doi ani de recesiune. Primele două scăderi consecutive ale PIB-ului trimestrial față de trimestrul anterior, din 2000 încoace, au avut loc în T3 din 2008 față de T2 2008 și în T4 2008, comparativ cu T3 2008. În 2009 și 2010, economia s-a prăbușit cu 7,1% și, respectiv, 1,3%.