Comisia Europeană (CE) a recomandat ieri Consiliului încheierea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE și estimează menținerea atât a deficitului, cât și a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs și la 2,4% pentru 2014.

Procedura de deficit excesiv poate conduce la sancțiuni financiare în cazul statelor din zona euro, în timp ce țările non-euro pot fi pedepsite prin blocarea accesului la fonduri UE.

Comisia arată că procedura de deficit excesiv (peste 3% din PIB) pentru România a fost lansată în 2009. Recesiunea mult mai mare decât se estimase din 2009 a dus la o scădere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a determinat o creștere a deficitului public la 9% din PIB, în ciuda eforturilor depuse în vederea reducerii cheltuielilor publice.

„Deficitul a fost ulterior redus la 6,8% din PIB în 2010, la 5,6% din PIB în 2011 și la 2,9% din PIB în 2012, valoare care este sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat. În previziunile serviciilor Comisiei din primăvară pentru 2013 se estimează că deficitul public general va scădea la 2,6% din PIB în 2013 și la 2,4% din PIB în 2014 – în condițiile menținerii politicilor actuale – astfel rămânând cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB din tratat“, justifică Comisia recomandarea sa de scoatere a României din procedura de deficit excesiv.

Executivul comunitar se așteaptă ca deficitul bugetar al României să rămână sub 3% în perioada prognozată, 2013-2014, după ce România a reușit să ajungă la 2,9% anul trecut.

Decizia Ecofin privind existența deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009.

Recomandările Comisiei Europene

Comisia Europeană a recomandat României ieri zece măsuri majore care să o ajute să-și îmbunătățească performanțele economice.

Comisia Europeană a prezentat ieri recomandările specifice de țară, pe care Comisia le elaborează anual în cadrul exercițiului intitulat Semestrul European.

  • Implementarea programului preventiv – România a negociat cu Comisia Europeană și cu FMI un program preventiv de ajustare economică în 2011. (Evaluarea finală a programului va avea loc până la sfârșitul anului 2013.)

  • Deși consolidarea fiscală a continuat, disciplina fiscală reprezintă în continuare o mare provocare. România ar trebui să-și îmbunătățească sistemul de colectare a taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei și bărbați și să sprijine reformarea sistemului de pensii prin promovarea ocupării lucrătorilor cu vârste mai înaintate.

  • Sunt dezechilibre majore în sistemul de sănătate din România în special din cauza utilizării ineficiente a resurselor și a proastei gestionări. România ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a mări raportul costuri-eficiență din sistem, prin reducerea spitalizării excesive și prin îmbunătățirea serviciilor de tratament ambulatoriu.

  • În 2012 gradul de ocupare al tinerilor a fost printre cele mai reduse din UE. România trebuie să își îmbunătățească calitatea politicilor active de pe piața muncii și să pună în practică fără întârziere Planul Național de Ocupare a Tineretului.

  • În domeniul educației, învățământul universitar va trebui să fie aliniat la nevoile de pe piața muncii și să permită un acces îmbunătățit persoanelor defavorizate.

  • Guvernanța și calitatea administraței publice trebuie, din acest motiv, să fie consolidate.

  • Pentru România un mediu de afaceri slab și un sprijin redus pentru activitatea de cercetare-inovare reprezintă provocări majore. Administrația trebuie să garanteze un sistem de e-guvernare coerent și să facă eforturi suplimentare pentru a facilita accesul la finanțare, precum și să reducă birocrația în domeniul IMM-urilor.

  • România va trebui să își îmbunătățească eficiența și independența sistemului judiciar, precum și gradul de eficacitate al politicilor de combatere a corupției, în special în domeniul achizițiilor publice.

  • România are un grad redus de concurență și eficiență în sectoarele industriale de energie și transport. Trebuie să asigure liberalizarea prețurilor la gaz și electricitate, să consolideze managementul companiilor de stat și autorităților de reglementare, precum și să finalizeze interconectarea transfrontalieră.

  • Gradul de introducere a conexiunilor de tip broadband este cel mai redus din UE; ele ar trebui să fie introduse pe plan larg.

  • În sectorul transporturilor este necesară o planificare amănunțită pe termen lung.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013

Subiecte #Bruxelles#Comisia Europeana#deficit bugetar#deficit excesiv