Bugetele de miliarde de euro ale ministerelor trec ca prin gară. Cu peste 8.000 de amendamente

“Bună ziua! Trimite-ți-ne, vă rugăm, amendamentele depuse la Comisia de administrație.”

“Ce îmi cereți nu se poate!” “Ce răspuns este ăsta?” “Păi cum ce răspuns? Nu le pot trimte pe e-mail, sunt prea mari. Sunt zeci de giga, nu le pot transmite”. “Dar dacă trimit pe cineva, mi le puteți printa?” “Cum să le printez dom’le? Sunt 3.000 de amendamente! Două topuri de hârtie… Doamne Dumnezeule, de când sunt aici nu mi-a cerut niciodată nimeni asta.Vorbiți la Comisia de buget. Eu acum le transmit acolo.” Această conversație am purtat-o ieri cu o angajată a Comisiei de administrație a Camerei, unde au ajuns peste 3.000 de amendamente la legea bugetului. Toate amendamentele de la celelalte comisii sunt strânse apoi la Comisia de buget, care alcătuiește raportul. Același răspuns și aici: nu pot fi transmise prin e-mail pentru că documentele sunt prea mari. Nu pot fi printate pentru că ar necesita topuri întregi de hârtie. Deputații depun, anual, amendamente care depășesc uneori dimensiunea bugetului. Se poate? Se poate!

Neseriozitatea cu care clasa po­litică, Guvernul și Parla­mentul tratează teme ma­jore pre­cum legea bugetului de stat pentru 2012, cea mai im­portantă lege a anului viitor în condițiile unui an extrem de complicat pentru România, s-a văzut ieri din “rapiditatea” cu care au fost expe­diate bugetele ministerelor în comisiile de spe­cialitate. Niciun fel de întrebări stân­jenitoare de la cei plătiți să reprezinte interesele populației în Parlament, semn și al de­zinteresului, dar și al lipsei de documentare. Ministere precum Agricultura, Transporturile sau Dezvoltarea cheltuie câte 2-3 miliarde de euro pe an, dar în România mâncarea este mai scumpă ca în Occident, se construiesc câte 10-20 km de autostradă pe an, trenurile fac 14 ore până la Baia Mare, tinerii emigrează pentru că nu au unde locui decent, iar statul îi ignoră și nu le alocă fonduri pentru locuințe. Ziarul Financiar pune în locul parlamentarilor 19 întrebări pentru 10 ministere. (vezi pagina 13) Cine îi va răspunde?

O oră și jumătate au avut la dispoziție reprezentanții Ministerului de Interne – cu un buget de 8 mld. lei – pentru a-i convinge pe parlamentari că bugetul este bine alcătuit. Adică 10 minute pentru fiecare “miliard” pe care îl cheltuiesc Internele.

O jumătate de oră i-a trebuit ministrului dezvoltării să-i convingă pe parlamentarii din Comisia de adminis­trație publică că bugetul de peste 3 mld. lei, al ministerului, unul dintre cele mai controversate din ultimii ani, este la locul lui. 3.000 de amendamente au fost depuse la bugetul acestui minister și toată “joaca” s-a terminat cam într-o oră.

Cum este posibil ca bugete de miliarde de lei, ca bugetul de stat, să fie expediate în derâdere într-o jumătate de oră, o oră?

Guvernul trebuia să transmită Parla­mentului bugetul de stat și bugetul asi­gurărilor pentru 2012 la 15 octombrie 2011. Data este aleasă pentru ca Parlamentul, care este organul legislativ suprem al țării, să aibă timp să studieze proiectele, să vadă dacă sumele strânse de stat din taxe și impozite sunt judicios cheltuite. Să vadă dacă așa cum sunt ele fixate pe capitole de venituri, de cheltuieli, de cheltuieli cu investițiile, cu bunurile și serviciile, cu asistența socială sunt bine repartizate. Bugetul este sărac și orice ban trebuie atent gestionat, fiecare program care înghite bani publici judicios cântărit.

Guvernul nu a făcut acest lucru, iar opoziția a criticat dur această poziție care ar reflecta, în opinia lor, neseriozitatea” Guvernului. Dar când ajunge bugetul în Parlament ce surprize ai? Că totul se întâmplă ca într-o farsă, când una ți se spune și alta ți se servește. Una dintre comisiile din Parlament – cea de administrație, nu numai că a avut ieri timp să dezbată proiectul legii bugetului de stat pe 2012, i-a mai rămas suficientă vreme să treacă și rectificarea bugetară pe 2011. Și, în aceeași vreme, să-i audieze și pe reprezentanții Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării, pe cei ai Autorității Electorale Permanente și pe cei ai Secreta­ria­tului General al Guvernului. Într-o singură după-amiază toate astea!

Comisiilor de specialitate le-a fost lăsată de Guvern la dispoziție o săptămână să dezbată bugetele ministerelor și amen­damentele.

Un lucru insuficient oricum, în condițiile în care a studia un buget așa cum este el făcut necesită, pentru a fi citit și sub­li­niat cu pixul, comparat, cel puțin o zi două. Un lucru insuficient, dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în mediul privat unde bu­gete de mii de ori mai mici sunt analizate săp­tă­mâni în șir, sunt întoarse pe toate fețele, sunt fă­cute și răsfăcute până se găsește cea mai bună soluție. Bugetul țării, care este cea mai mare “com­panie” din România, este expe­diat într-o oră, în comisiile parla­men­tare!

ZF a întors acest buget pe toate fețele, i-a întrebat pe specialiști, pe oamenii de afaceri, pe cei care sunt direct atinși de prevederile lui ce cred despre el. I-a găsit hibe. Creșterea economică prevăzută de buget nu este argumentată, în condițiile în care Europa se pregătește de ce este mai rău. Creșterea veniturilor cu 7% nu reiese de nicăieri din proiect, creșterea de 10% la exporturi nu este fundamentată de ceea ce se întâmplă în Europa.

Consiliul Fiscal și-a for­mu­lat și el opinia și a atras atenția că deficitul bugetar s-ar putea să pună probleme pentru că cheltuielile făcute de Ministerul Dezvol­tării cu programul de reabilitare a drumu­rilor pentru care ar urma să plătească banii în 2013, i-ar putea fi trecute de UE la defi­citul bugetar de anul viitor pe standardele euro­pene. Specialiștii Parlamentului nu au pus această problemă, iar bugetul ministeru­lui în cauză a trecut ieri ca trenul prin gară.

Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal, a insistat, de mai multe ori, că oamenii ar trebui să fie atenți la buget – un buget care cheltuiește aproape 50 de miliarde de euro anual, dar de pe urma căruia nu te alegi decât cu câțiva kilometri de autostradă pe an. De ce? Răspunsul îl dă Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România: bugetul este netransparent și făcut în așa fel încât responsabilii să nu dea prea multe explicații asupra lui, de asta nu este strict pe proiecte.

Dacă cineva din afară observă acest lucru, cum de nu observă și cei dinăuntru? Cum de nu se ridică numeni din comisiile de specialitate să spună: stați! Vrem explicații suplimentare, vrem să știm, cu argumente, rațiunea pentru care pentru cutare se dau atâția bani, iar pentru cutare doar atâția!

Ce este asta? Neseriozitate. Neseriozitatea nu doar față de munca parlamentară, ci și față de banii oamenilor, pentru că bugetul statului este alcătuit din taxe, impozite, TVA, accize.

Din șirul neseriozităților cu care a fost tratat bugetul de stat pe 2012 se numără și conferința de presă anunțată ieri de ministrul finanțelor, Gheorghe Ialomițeanu – la ora 14.07 pentru ora 14. 30.

Ce să spună Ialomițianu? Că măsurile propuse de USL privind bugetul pe 2012 ar mări deficitul bugetar cu 3,8% din PIB, ar presupune scăderea salariilor profesorilor, a pensiilor, a finanțărilor primăriilor sau a școlilor!

Păi, când vorbea Ialomițianu mii de amendamente ale opoziției fuseseră deja respinse de comisiile de specialitate. De ce nu a vorbit mai degrabă ministrul finanțelor despre cum îi vor crește veniturile anul viitor cu 7% astfel încât să plătească pensiile și salariile pe care deja le vede tăiate de opoziție?

Amendamente majore PSD

PSD a depus peste 4.000 de amendamente la legea bugetului. Sunt amendamente mari, asumate de guvern, care încearcă modificări de structură a butegului și, în mare, sunt similare cu cele ale PNL. Restul amendamentelor sunt depuse individual de parlamentarii partidului și vizează propriile circumscripții.

• Reducerea CAS cu 10% pentru angajatori.

• Reducerea eșalonată a TVA până la revenirea la 19%.

• Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură prin reținerea doar a 9% TVA de către stat.

• Indexarea pensiilor cu rata inflației plus 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

• Menținerea cotei de cofinanțare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene.

• Reducerea cu 50% a cheltuieilor cu bunuri și servicii.

• Suspendarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).

• Interdicția folosirii fondului de rezervă al Guvernului pentru alocări de sume către primării în alte situații decât cele de urgență.

• Menținerea contribuției la pilonul II de pensii.

• Stimularea atragerii de fonduri europene.

Amendamente majore PNL

PNL a depus la proiectul legii bugetului și a bugetului asigurărilor sociale peste 2.200 de amendamente – amendamentele “majore” asumate la nivelul partidului care modifică filosofia bugetului. Acestea au fost depuse de parlementarii partidului și privesc obiective locale.

• Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale cu 5 puncte procentuale la angajator, cu efect, spun liberalii, pe scăderea costului forței de muncă, dar creșterea numărului de locuri de muncă, a competitivității, a reducerii muncii la negru.

• Reducerea TVA (începerea reducerii eșalonate a TVA, cu 1 punct procentual pe an, din 2012 pentru a se reveni spre 19% în 2016.)

• Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acestei taxe pentru produse agricole – 9% către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producător.

• Respectarea legii actuale, aflată în vigoare, în ceea ce priveste indexarea pensiilor cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

• Suspendarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii și a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin “clientela de partid.”

• Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, pentru oprirea risipei actuale, cu excepția cheltuielilor pentru medicamente, materiale sanitare și utilități.

• Obligarea primului-ministru de a nu mai folosi fondul de rezervă al Guvernului decât pentru situații de urgență (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii.

• PNL mai cere 6% din PIB pentru Educație.

• Sănătăte- 5% din PIB pentru activitatea curentă și 1% pentru investiții în infrastructură.

• Justiție – 1% din PIB potrivit necesităților de finanțare și îmbunătățirii actului de justiție, afectat grav de lipsa fondurilor.

• Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societățile comerciale unde sunt acționari (asociați) sau participarea la capitalul social al altor societăți comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă.

• Bonificații de 5% din valoarea obligatiilor fiscale care sunt achitate anticipat, de catre contribuabili la bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale în scopul creșterii conformării voluntare.

• Capitalizarea EXIMBANK pentru promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului absolut necesar creșterii economice și conjuncturii internaționale nefavorabile, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.).

• Capitalizarea CEC pentru asigurarea prefinanțării cât și a cofinanțării pentru proiectele accesate de IMM-uri din fondurile europene în condițiile în care sistemul bancar este supus agresiunilor externe.

Amendamente de-ale parlamentarilor:

Ținta amendamentelor parlamentarilor vizează propriile colegii electorale pentru: școli, biserici, drumuri, spitale. Când este vorba despre banii altora, ei nu se uită la sume: 10 mil. euro, 30 mil. euro, nu contează. Din anii trecuți, ei știu că aceste amendamente nu vor trece. Dar le pun la buget în continuare. Pentru că, în momentul în care vin în colegiu, ei trebuie să arate primarilor de acolo că le-a luat în calcul doleanțele. Altminteri, nu mai speră să “agațe” un alt mandat.

Iată câteva dintre exemple:

• Senatorul PDL de Suceava Orest Onofrei solicită Guvernului României să finanțeze “per capita” și învățămîntul obligatoriu privat, așa cum se întâmplă în cazul învățământului de stat. Deputatul a depus 60 de amendamente între care finanțare pentru Spitalul Municipal Fălticeni. El mai vrea:

• Asfaltarea drumului județean care leagă localitatea Hîrtop de Liteni

• Suplimentarea fondurilor pentru primăriile și școlile din Colegiul Fălticeni 4.

• Finanțarea aeroportului Iași – sunt mai multe amendamente venite de la diferiți parlamentari care privesc sume cuprinse între 40 mil. euro și 10 mil. euro.

• Senatorul PSD Florin Constantinescu vrea: dezvoltarea aerogării Iași cu 10 mil. euro.

• Alte amendamente din Iași: finanțarea cu 20 de milioane de euro pentru Spitalul Regional de Urgențe Iași; 80 de milioane de euro pentru investiții în infrastructură în Iași.

• Deputatul Mugurel Surupăceanu vrea să finanțeze prin amendamentele sale alimentarea cu apă a șapte sate din circumscripția electorală 20 din Gorj.

• El mai vrea de săli de sport și piste de atletism în comunele Scoarța și Bengești-Ciocadia și extinderea clădirii administrative a primăriei Școpțișoara. A depus în total 16 amendamente.

• Dan Ilie Morega, deputat UNPR a depus 78 de amendamente (30 de milioane de lei în total) pentru lucrări de infrastructură și apă în comunele din colegiu între care Baia de Fier, Polovragi sau Crasna.

10 cele mai “amendate” ministere

Amendamentele depuse la legea bugetului erau aseară de 8.860. Cele mai multe amendamente au fost depuse la:

1. Ministerul Dezvoltării și Turismului: 3.020 de amendamente (bani pentru drumuri)

2. Secretariatul General al Guvernului: 1.686 de amendamente (în principal bani pentru lăcașurile de cult)

3. Ministerul Educației: 1.106 amendamente (bani pentru școli)

4. Ministerul Finanțelor Publice: 684

5. Ministerul Culturii: 210

6. Ministerul Transporturilor: 190

7. Ministerul Mediului: 150

8. Ministerul Administrației și Internelor: 105

9. Ministerul Sănătății: 81

10. Ministerul Economiei: 50