Comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului au adoptat în doar două zile proiectele legilor bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale, acceptând doar concesii minime față de cele 11.000 de amendamente depuse de opoziție.
Rapiditatea cu care comisiile au redactat rapoartele pe bugete creează premisele ca în această săptămână Parlamentul să dea votul final.
Astfel, parlamentarii nu vor mai fi obligații să se întoarcă din vacanța de iarnă pentru a continua dezbaterile la buget, un buget constrângător din punctul de vedere al opoziției și al angajaților la stat.
Obiectivele proiectului de buget țin de continuarea consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an, și continuarea reducerii cheltuielilor curente, după cum a anunțat chiar ministrul finanțelor, Gheorghe Ialomițianu.
Bugetele propuse de Executiv pentru ministere pentru 2011 au fost păstrate de comisiile de buget-finanțe, concesiile acceptate de titularii ministerelor și de Ministerul Finanțelor fiind realocări între diverse capitole de cheltuieli, în interiorul sumei alocate inițial, cum a fost cazul bugetelor Ministerului Agriculturii și Ministerului Sănătății. De asemenea, bugetul Ministerului Finanțelor a fost votat în cuantumul propus de Guvern, dar cu un amendament prin care se prevede că încadrarea în numărul maxim de posturi în minister, prevăzut pentru 2011, se va face în trei luni de la adoptarea legii bugetului. În anul 2011, numărul posturilor finanțate va fi redus cu 2.000 față de cele finanțate în anul 2010, de 33.000.
Concesiile puterii: ce amendamente ale opoziției au fost aprobate
Amendamentele opoziției cu privire la posibilitatea ca microîntreprinderile să opteze pentru un impozit de 3% din cifra de afaceri și criteriile de alocare a sumelor pentru autoritățile locale au fost acceptate de reprezentanții puterii, potrivit Mediafax.
Microîntreprinderile au beneficiat până în 2009 de un regim special de taxare, având posibilitatea să aleagă între impozitarea profiturilor și plata unui impozit pe venit, care a crescut progresiv, ajungând la 3% din venituri în 2009. Schimbarea acestui regim de taxare a fost decisă tot de parlamentari, în ianuarie 2010, prin adoptarea unui amendament la legea bugetului pentru acest an. Măsura a venit după introducerea impozitului minim în aprilie 2009, care a fost prima lovitură adusă microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile au fost folosite în ultimii ani pentru a plăti salariile mari, o parte din ele fără achitarea contribuțiilor sociale. Pentru venituri de sub 100.000 de euro pe an, impozitele plătite la stat erau de 3% din veniturile totale și de 16% din dividende, în condițiile în care pentru plata unui salariu cu toate taxele și contribuțiile sociale incluse este necesară o cheltuială dublă din partea angajatorului.
Rapoartele întocmite de comisiile de buget-finanțe la cele două proiecte de lege urmează să intre astăzi în dezbaterea plenului Parlamentului.
Ce spune ministrul finanțelor
Bugetul pe 2011 are o construcție solidă, se bazează pe creștere
economică, e orientat pe investiții și reducerea cheltuielilor
curente;
Există premisele pentru ca bugetarii să-și recapete, în 2011, cele
15 procente din salarii; există fondurile necesare pentru plata la
timp a pensiilor în cuantumul actual;
Avem bugetul construit pe baza indicatorilor macro-economici în
baza realităților economice, nu putem să ducem țara într-o situație
de incapacitate de plată, așa cum au dorit cei de la opoziție și au
făcut-o cât au fost la guvernare;
Amendamentele depuse de opoziție la proiectul bugetului au scop
populist;
Mi-aș dori într-o zi să știu și nivelul arieratelor, în mod direct,
pentru că unele nu sunt înregistrate în contabilitate, nici a
firmelor, nici a instituțiilor publice. Cred că aici e mult de
lucru și din partea Finanțelor, și a instituțiilor publice;
Aș susține ideea unui audit privind toate investițiile din
România;
Obiectivele proiectului de buget țin de continuarea consolidării
fiscale, reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB și
continuarea reducerii cheltuielilor curente.
Câți bugetari ar mai urma să fie concediați în 2011?
O situație comună în rândul miniștrilor, acea a prezentării unor cifre de care apoi demnitarii se dezic, s-a întâmplat și la dezbaterea legii bugetului pe 2011, având ca protagoniști Ministerul Finanțelor și Ministerul Internelor (MAI). La observația unui senator, anume că la MAI cifra disponibilizaților ar urma să ajungă la 18.000, ministrul de resort, Traian Igaș, a răspuns prompt: este o declarație politică! “Este o cifră interpretată greșit, nu putem discuta așa ceva. Nu putem discuta de nicio cifră până nu avem o analiză”, a spus Igaș. Ce analiză și ce interpretare se mai pot face de vreme ce chiar bugetul Internelor prevede acest lucru? Lucrurile sunt scrise negru pe alb în bugetul MAI: din totalul de 158.125 de posturi, finanțate în 2010, în 2011 sunt scoase de la finanțare 8.561, iar începând cu trimestrul II al anului viitor, vor mai fi eliminate alte 10.000 de posturi de la “ordine publică și apărare națională”, ajungându-se de la 141.647 de astfel de funcții la 131.647. Cifra există în buget, ea va deveni literă de lege după promulgarea actului normativ. Despre ce vorbește atunci Traian Igaș? De asemenea, secretarul de stat de la Finanțe, Gheorghe Gherghina, a susținut că din minister ar trebui să mai plece alți 2.000 de oameni în 2011. Dar în bugetul ministerului sunt trecute la finanțare pentru 2011 31.037 posturi, după ce au fost eliminate 2.000 de posturi. De unde ar urma să se facă disponibilizările? Secretarul de stat nu a știut să o spună concret, agățându-se de aceeași “analiză” care ar urma să se facă ulterior.