Guvernul își propune să cheltuiască aceeași sumă în lei în 2011 ca în 2010, dar aceasta înseamnă în termeni reali o ajustare foarte dură, nefăcută în 2009 și 2010, de 2,2% din PIB.
România trebuie să ajusteze anul viitor deficitul bugetar la 4,4% din PIB, de la nivelul de 6,8% din PIB prognozat pentru acest an, iar guvernul a decis ca această ajustare să se facă în special pe seama reducerii drastice a cheltuielilor.
Planurile sunt foarte ambițioase în ceea ce privește ajustarea cheltuielilor, care ar urma să se reducă cu circa 2,2% din PIB, de la 39,1% din PIB la 36,9% din PIB, în condițiile în care ponderea veniturilor în PIB va urca doar de la 32,3% la 32,5% din PIB, deci cu 0,2%.
Autoritățile
vor încerca astfel să facă anul viitor ceea ce nu au reușit să facă
nici în 2009, nici în acest an, când s-a înregistrat o diminuare
modică a cheltuielilor bugetare ca pondere în PIB. În 2009 ponderea
cheltuielilor în PIB a fost de 39,4%, față de 37% din PIB în 2008,
în timp ce pentru 2010 este estimată la 39,1%.
Astfel, cheltuielile pentru 2011 sunt estimate la 200 mld. lei, sumă egală în valoare nominală cu estimarea pentru 2010 după rectificarea bugetului, în condițiile care, inițial, în bugetul pentru 2010 cheltuielile totale erau prognozate la 208 miliarde de lei, deci cu 8 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) mai mult.
Ponderea în PIB scade pentru că PIB-ul este prognozat că va crește la 544 de miliarde de lei, față de 512 miliarde de lei estimat pentru 2010.
Scăderea ar urma să se facă de la cheltuielile cu personalul (-1,6 mld. lei, până la 40,6 mld. lei), la bunuri și servicii (-1,6 mld. lei, până la 27,3 mld. lei) și subvenții (-0,6 mld. lei, până la 5,8 mld. lei).
“Bugetul a fost făcut destul de târziu. A fost depășit termenul (de 15 octombrie – n.red.). Cel mai probabil întârzierea s-a datorat tergiversărilor legii salarizării unitare. Sperăm să fie aprobat cât mai repede. Îl vom analiza și vom emite o opinie”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Pe partea de încasări autoritățile par să se hazardeze din nou, ca și în anii trecuți, cu un proiect de buget optimist.
Dacă la nivelul bugetului de stat este estimat un plus de venituri de aproximativ 15%, pentru bugetul consolidat sunt prognozate încasări mai mari cu aproape 7% în 2011 comparativ cu încasările din acest an, riscând o supraestimare a posibilităților de a strânge impozite.
Analiștii au recomandat prudență în construcția bugetară susținând că o creștere de 7% a veniturilor ar fi posibilă doar în ipoteza revenirii economiei în teritoriul pozitiv, cu o creștere de cel puțin 2%, ceea ce nu este deloc sigur.
Guvernul
mizează anul viitor pe încasări mai mari la bugetul de stat din
accize, impozit pe venit și mai ales TVA (prognoză de plus 20% la
venituri, până la aproape 43 mld. lei, adică 10 mld. euro),
estimările de încasări din impozitul pe profit fiind prognozate în
scădere.
“Prognozele pe partea de venituri sunt destul de optimiste, în special la TVA. Creșterea încasărilor ar fi posibilă pe două direcții. Pe partea de accize vor fi operate unele majorări, având în vedere că au fost modificate plafoanele la nivelul Uniunii Europene, iar România este sub acest nivel la unele produse. De asemenea, au fost eliminate unele facilități existente și s-a consolidat baza de impozitare a contribuțiilor sociale”, afirmă Emilian Duca, partner al BDO Tax.
În ceea ce privește plusul de aproape 20% din încasările din TVA, Duca se declară sceptic, în condițiile în care este dificil de crezut că va fi o revenire puternică a consumului intern.
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe venituri totale de 80,8 mld. lei și cheltuieli în sumă de 108,4 mld. lei, cu un deficit de 27,6 miliarde lei.
Cine primește și cine pierde bani
În 2011, comparativ cu 2010, mai mulți bani ar urma să primească ministerele Muncii, Mediului, Agriculturii și Transporturilor, în vreme ce la alți ordonatori principali de credite se înregistrează tăieri de fonduri.
Astfel, bugetul Ministerului Muncii crește de la 29,4 mld. lei la 33,6 mld. lei, care include și bugetul de pensii.
Ministerul Agriculturii va avea la dispoziție 11,6 mld. lei, cu 1,4 mld. de lei mai mult comparativ cu acest an (10,2 mld. lei execuție preliminată). Ministerul Mediului va primi cu 500 mil. lei peste suma anticipată în acest an, de 1,8 mld. lei. Bugetul Ministerului Transporturilor crește și el ușor de la 11,53 mld. lei la 11,57 mld. lei.
La
celălalt pol, o scădere importantă se înregistrează la Ministerul
Sănătății, de la 7,1 mld. lei (execuția preliminată în 2010) la 4,4
mld. lei, proiecție bugetară în 2011 – reducere care înseamnă 40%.
Este adevărat că bugetul inițial al Sănătății, în 2010, era de 4,2
mld. lei, ceea ce ar însemna că sistemul primește mai mulți bani
decât se estima în bugetul inițial de anul trecut. Creșterea
bugetului în acest an de la 4,2 mld. lei inițial la 7,1 mld. lei
preliminat ar putea fi explicată prin faptul că statul și-a plătit
o serie de arierate în sistemul medical la insistențele FMI.
Scăderea poate fi și ea argumentată prin faptul că mare parte din
spitale au trecut în administrația locală, iar banii ajung aici
prin intermediul bugetelor locale.
O scădere importantă se observă și la Ministerul Apărării – de aproape 30%, de la 6,7 mld. lei preliminat pentru 2010 la 4,7 mld. lei în 2011.
De altfel, administrația a admis în acest an, de mai multe ori, că nu există bani pentru cumpărarea avioanelor multirol, iar bugetul nu face decât să sublinieze acest lucru. De mai puțini bani va avea parte și diplomația, bugetul Ministerului Afacerilor Externe având, în 2011, alocate 530 mil. lei de la 864 mil. lei alocați la începutul anului (808 mil. lei, bugetul preliminat în acest an).
Cu aproape 15% a fost redus și bugetul Ministerului Administrației și Internelor – 9 mld. lei, față de 10,5 mld lei, bugetul estimat în 2010.