“Am vorbit deja cu brokeri și știu exact la ce preț o să vând acțiunile. Nu mă interesează dividendele Fondului și nici că se listează la Bursă, am așteptat din 2005 să îmi recuperez banii și imediat ce intru în posesia acțiunilor le voi vinde. Vreau să închei cât mai repede acest capitol”, a spus el.
Condamnarea statului român la CEDO pentru neregulile din procedura de restituire a proprietăților naționalizate scoate la iveală faptul că niciunul dintre Guvernele ultimilor douăzeci de ani nu a vrut să îi despăgubească pe foștii pro prietari, ci doar a servit interesele persoa nelor din cercurile puterii. Cum miza des pă gubirilor este uriașă, de peste 20 mld. euro, instituții publice, oficiali de partid și autorități locale au intrat cu toții în ceea ce a devenit “bula speculativă a retro cedărilor”.
Prin înființarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP) în 2005, premierul de atunci Călin Popescu Tă riceanu a mutat controlul asupra pro – cedurilor de retrocedare de la primăriile și prefecturile din teritoriu la Centru în București.
Astfel, o singură instituție publică, a cărei conducere este numită prin ordinul Guvernului și pe criterii politice (actualul președinte Crinuța Dumitrean e susținut de PD-L), a ajuns să centralizeze toate zecile de mii de dosare de despăgubire, să le evalueze și în final să emită deciziile de despăgubire. Deși guvernanții au motivat existența ANRP prin urgentarea procedurii de despăgubire, după cinci ani de funcționare a acestei instituții, per soanele apropiate puterii au fost principalii beneficiari, procedeul de despăgubire fiind în prezent blocat. Mai mult, centralizarea procedeului de despăgubiri a permis unor persoane, printre care se află și apropiați ai actualei puteri, să speculeze acest blocaj și nenumăratele amânări intervenite în listarea Fon dului Proprietatea și să cumpere la prețuri de chilipir drepturile de despă – gubire de la foștii proprietari. Fostul director general al Fondului Proprietatea – Ionuț Popescu, un apropiat al PDL, a cumpărat peste 16 milioane de acțiuni la Fond. Având acces la informații privilegiate privind mersul evenimentelor (listarea Fondului, inițierea unor noi legi sau ordonanțe de urgentă care reglementau activitatea Fondului), persoanele din cercurile puterii, a căror identitate sursele evită să o divul ge, au ajuns să dețină pachete importante de acțiuni la Fondul Proprietatea. Aceștia speră că se vor îmbogăți atunci când Fondul se va lista la Bursă, având în vedere că au cumpărat acțiunile la mai puțin de 20% din valoarea nominală.
La extrema opusă, zeci de mii de foști proprietari așteaptă de ani de zile să fie despăgubiți deși au decizii finale și irevocabile din partea instanțelor judecătorești. Blocajul de la ANRP a fost sancționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a deschis procedura pilot împotriva României în problema retro cedărilor. CEDO a semnalizat volumul uriaș de muncă, lipsa de resurse umane și de materiale de la ANRP care sunt un obstacol în calea eficientizării procesului de despăgubiri.
Bilanțul celor cinci ani de funcționare a ANRP, în care 3.500 de persoane au primit 6 mld. acțiuni la Fondul Proprietatea, iar alte 3.900 au primit despăgubiri în numerar de 350 mil. lei, arată că ar fi necesari zeci de ani de zile pentru a rezolva toate cele circa 50.000 de dosare înregistrate și circa 21 mld.euro sau 15% din Produsul Intern Brut pentru a compensa foștii proprietari.
“înainte de înființarea ANRP, procedura de despăgubire era mult mai scurtă pentru că cea mai mare parte din dosare se rezolvau la primărie. Acum este la București o birocrație excesivă și multe persoane vin la noi la primărie să ne spună că sunt nemulțumite de cum decurge procedura la ANRP. Multe dintre dosarele trimise înapoi la primărie de către ANRP au lipsă documente care la momentul înregistrării, în 2005, nu erau necesare potrivit legislației de atunci”, a spus Denisa Ionașcu, director juridic în cadrul Primăriei Iași.
Primăria Iași a primit aproape 7.000 de cereri și notificări de retrocedare pe legile 10/2001 și 247/2005, dintre care cea mai mare parte au fost trimise la ANRP cu propunere de restituire prin echivalent. La Primăria municipiului București, numărul de solicitări este mult mai mare, doar pe legea 10/2001 fiind înregistrate 43.124 de dosare, dintre care peste 42.000 sunt în lucru.
Lungul drumul de la retrocedare la despăgubire
Avocatul Iulian Lepa, specializat în despăgubiri la Fondul Proprietatea, explică care este drumul pe care un fost proprietar trebuie să îl parcurgă pentru a fi despăgubit.
“Primul pas este primăria, pe care fostul proprietar trebuie să o notifice că revendică un anumit imobil sau teren care i-a aparținut lui sau rudelor sale și a fost confiscat de stat. Aici apare și primul proces prin care tribunalul dă o decizie prin care obligă primăria să retrocedeze bunul. Acest proces poate dura și doi ani. Dacă fostul proprietar câștigă acest proces, primăria este obligată să dea decizie de restituire în natură sau în echivalent. Pasul al doilea este prefectura care verifică legalitatea deciziei luate de primărie, proces care durează 2-3 luni în provincie și până la doi ani în București. După ce dosarul de despăgubire primește avizul de la legalitate de la prefec – tură, acesta este trimis la ANRP”, a spus Lepa.
Ajuns cu dosarul la ANRP, fostul proprietar trebuie să primească un raport de evaluare care stabilește exact cât are de încasat pentru imobilul confiscat și mai apoi să i se elibereze un titlu de despăgubire pe care stă scris valoarea despăgubirilor. Rapoartele de evaluare sunt întocmite de evaluatori independenți agreați de ANRP, însă valoarea proprietăților a variat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Astfel pentru proprietățile evaluate înainte de criza imobiliară, un fost proprietar a putut încasa despăgubiri pentru un teren în afara Bucureștiului cât încasează astăzi un fost proprietar pentru o vilă din centrul Capitalei.
în baza titlului de despăgubire, care este o creanță asupra statului român, fostul proprietar poate opta pentru despăgubire în cash de până la 500.000 de lei (plătiți în două tranșe, opțiune valabilă până pe 1 iulie) și acțiuni la Fondul Proprietatea (o acțiune fiind echivalentul a 1 leu de despăgubire).
Din 2005 și până în prezent la ANRP au fost înregistrate circa 50.000 de dosare de despăgubire, dintre care doar 4.400 au primit despăgubiri în numerar în cuantum total de 362 mil. lei, iar 3.900 de dosare au fost rezolvate prin acordarea de acțiuni la Fond în cuantum de 6,4 mld acțiuni, reprezentând jumătate din capitalul de care dispune Fondul. Altfel spus, statul român a cheltuit jumătate din Fond pentru a despăgubi circa 4.000 de persoane, în condițiile în care mai are de despăgubit zeci de mii de persoane cu dosarele înregistrate sau în curs de înregistrare la ANRP. “Până la primirea banilor sau a acțiunilor se poate așteapta ani de zile la ANRP”, a fost de părere Lepa.
Despăgubirile la ANRP, o povară greu de suportat pentru foștii proprietari
Drept dovadă a procesului greoi de soluționare stau anunțurile lipite de stâlpii de iluminat public din fața sediului ANRP din Calea Floreasca, unde diverși avocați își oferă serviciile pentru a urgenta procesarea dosarelor la ANRP.
De fapt, foștii proprietari care iau legătura cu acești avocați, în speranța unui sprijin, ajung să le vândă dosarele sau acțiunile contra unor sume mult sub valoarea cuvenită prin despăgubire, doar pentru a scăpa de drumurile la ANRP și de așteptări. Odată intrate pe mâinile acestor persoane, dosarele își găsesc surprinzător de repede rezolvare la ANRP, în condițiile în care proprietarul de drept al despăgubirilor a trebuit să aștepte ani de zile.
Astfel au ajuns să intre în acționariatul Fondului Proprietatea persoane cu intenții pur speculative și care nu au nicio legătură cu despăgubirile. “De neștiința acestor persoane, dar și de nenumăratele amânări intervenite în procedura de listare a Fondului Proprietatea au profitat speculatorii care au cumpărat acțiuni de la foștii proprietari la prețuri mult sub valoarea nominală de un leu și care așteaptă să se îmbogățească după ce Fondul va fi listat la bursă”, a spus {tefan Iurașcu, președintele Forumului Civic care reprezintă interesele unor foști proprietari.
Listarea Fondului Proprietatea la Bursă va deschide o nouă cutie a Pandorei
Avocatul Iulian Lepa este însă de părere că prin listarea la bursă a Fondului Proprietatea se va deschide o nouă cutie a Pandorei, pentru că situația foștilor proprietari va fi departe de a fi rezolvată prin acest eveniment.
“După primele luni de tranzacționare a acțiunilor Fondului pe bursă se va deschide o nouă cutie a Pandorei. Dacă prețul de tranzacționare al acțiunilor va fi sub valoarea nominală de un leu, atunci foștii proprietari pot da statul în judecată pentru a și recupera restul de bani, rezultat din diferența între valoarea înscrisă pe titlul de despăgubire și suma încasată prin vânzarea acțiunilor la Bursă la un preț mai mic de un leu. Titlul de despăgubire pe care fostul proprietar îl primește drept despăgubire este o creanță asupra statului român, iar o creanță se consideră stinsă doar atunci când a fost integral achitată”, a explicat avocatul.
Dacă valoarea acțiunii pe Bursă este mai mare de un leu, Iulian Lepa este de părere că fostul proprietar nu se poate considera supradespă gubit pentru că atunci când i s-a evaluat bunul confiscat nu a fost luat în calcul contravaloarea lipsei de folosință a bunului. Altfel spus, printr-un preț mai mare de un leu al acțiunii, fostul proprietar este despăgubit și pentru că nu putut folosi bunul zeci de ani.
Ce va face statul după ce “se termină” Fondul Proprietatea
Un alt mare semn de întrebare care planează asupra zecilor de mii de foști proprietari este cum anume va reuși statul român să îi despăgubească pe toți dacă în ultimii cinci ani statul a cheltuit jumătate din Fond pentru a despăgubi circa 4.000 de persoane.
Mai mult, Guvernul a pus o pre siune și mai mare asupra celor 6 mld. acțiuni rămase statului la Fond prin suspendarea pentru doi ani a plăților în numerar la ANRP.
“Statul român ar avea nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a-i despăgubi pe toți foștii proprietari. Acțiunile Fondului Proprie tatea nu vor ajunge decât pentru încă maxim 4.000 de persoane, restul dosarelor până la peste 50.000 riscând să rămână uitate prin beciurile ANRP. Din păcate, statul român nu are o strategie pentru despă – gubirea foștilor proprietari: a făcut Fondul fără a se gândi cum va evolua în timp. Chiar dacă prin lege este stabilit ca atunci când se termină capitalul Fondului, statul trebuie să aducă alte active și participații la capital, este greu de crezut că se va întâmpla acest lucru. Așa cum a suspendat pentru doi ani despăgubirile în numerar printr-o ordonanță de urgență pentru a obține venituri suplimentare la buget, mă aștept să apară o ordonanță a Guvernului prin care statul să scape de obligația de a mai aduce active la capitalul Fondului atunci când acțiunile se vor termina”, a conchis Lepa.
Eveniment
Bula speculativă a retrocedărilor o miză de 20 mld. € pentru Guvern și cunoștințele de partid
Nicolae Turcu, 50 de ani, este din Craiova și a venit luni disdedimineață la sediul ANRP pentru a vedea dacă a primit ac țiunile la Fondul Proprietatea, după ce în urmă cu trei săptămâni a re optat pentru despăgubiri în acțiuni, având în vedere că nu se mai fac plăți în numerar pentru următorii doi ani.