Favorizat de prezenta administratiei publice centrale, de structura sociala si profesionala, de potentialul de afaceri existent, de infrastructura de comunicatii si de prezenta celor mai importante companii, Bucurestiul realizeaza 16,6% din totalul Produsului Intern Brut al Romaniei, adapostind noua procente din populatia stabila si atragand 6,3% din totalul investitiilor din Romania.
Mai mult de o treime (36,3%) din cifra de afaceri obtinuta din comertul cu ridicata si amanuntul, 31,1% din exportul total pe economie si 42,6% din importul total pe economie sunt derulate de societatile bucurestene.
Industria
Industria detine, conform studiului “Bucuresti, capitala europeana de anvergura” realizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, primul loc in formarea PIB realizat in Capitala, cu o pondere ce a variat intre 30,5% si 24,6% in perioada 1995 – 1998.
Al doilea loc, ca aport, la formarea PIB-ului bucurestean il detine sectorul de comert, turism, hoteluri si restaurante (16,5% in 1995 si 21% in 1998), urmat sectorul de servicii bancare si de asigurari. Sectorul de tranzactii imobiliare in PIB-ul municipiului Bucuresti a inregistrat cea mai mare crestere, de la 8,7% in 1995 la 15,6% in 1998.
Potrivit statisticii din 2000, in Capitala se realizau 84% din incaltamintea din Romania,70% din tesaturile de in, canepa si iuta, 66,5% din lacuri si vopsele, 64,3% din produsele de sticlarie si 53% din motoarele electrice. Restructurarea unor activitati a dus la scaderea ponderii firelor si fibrelor artificiale, a motoarelor cu combustie interna, a combinelor pentru cereale sau a locomotivelor.
Cea mai mare cifra de afaceri au obtinut-o producatorii bucuresteni din industria alimentara si a bauturilor, care au realizat in 2000 o cifra de afaceri de aproape 700 de milioane de dolari, cu sapte procente mai mare decat cu un an in urma, urmati de cei din edituri, poligrafie si reporducerea inregistrarilor, cu circa 280 de milioane de dolari si de producatorii din industria chimica, cu circa 250 de milioane de dolari. la finele anului 2001 in Bucuresti desfasurau activitati industriale 26.029 intreprinderi, cu un capital social subscris de 166.073 miliarde lei.
Comertul
Capitala ia crema si in materie de comert; aici exista 20% din totalul pe tara al societatilor cu activitate de comert intern, care realizeaza 38% din cifra de afaceri aferenta acestora.
Specialistii Camerei de Comert pun aceasta pozitionare pe seama structurii populatiei Capitalei, pe potentialul economic, pe puterea de cumparare superioara precum si pe seama numarului mare de vizitatori, turisti, tineri veniti la studii sau oameni de afaceri. In preturi comparabile, in anul 2000 40.600 de firme de comert au realizat o cifra de afaceri de 209.800 miliarde lei, fata de 86.200 miliarde lei in 1998, pentru 42.000 de societati.
In functie de forma de comert practicata, din cele 40.600 societati 53,2% realizau comert cu amanuntul, iar 43,3% activau in sectorul comertului cu ridicata, restul ocupandu-se cu vanzarea intretinerea si repararea autovehiculelor.
Bucurestiul, care concentreaza aproape 30% din investitiile in magazine, va avea de la sfarsitul acestui an 5 magazine cash& carry, adica peste un sfert din numarul de total al magazinelor de acest tip care vor fi deschise in Romania. Celor trei magazine ale grupului Metro, situate in nordul, vestul si estul capitalei, Selgros le va face concurenta cu doua magazine situate in zona de est si de nord.
In materie de comert exterior statistica este inflentata de faptul ca multe firme au sediul in Bucuresti, dar isi desfasoara activitatea in provincie. Astfel incat, in 2000, 33% din volumul total de export (3,43 miliarde dolari) si 42% (5,56 miliarde dolari) din importurile inregistrate la nivelul intregii tari s-a desfasurat prin Bucuresti.
Firmele care se afla in topul intermedierii in comertul exterior sunt Metalexportimport, cu o valoare cumulata a importurilor si exporturilor, in acelasi an, de 229,8 milioane dolari, Petrolexportimport (168,6 milioane dolari) si Metanef, cu 148 milioane dolari.
Printre principalii importatori se numara, in aceeasi perioada, si Procter&Gamble Romania Marketing SRL (importuri de 27,9 milioane dolari), Henkel Romania (26,2 milioane dolari), GlaxoWellcome (15,4 milioane dolari) si Daewoo electronics Romania (8,3 milioane dolari).
Primele cinci firme producatoare-exportatoare, in 2000, cu sediul in Bucuresti erau Lukoil Romania (235 milioane dolari), SNP Petrom (100 milioane dolari), Tofan Grup (40,3 milioane dolari), Interagro (40,3 milioane dolari) si Intrarom (38,5 milioane dolari).
Investitiile
La 31 decembrie 2001 capitalul social subscris de investitorii straini insuma circa 3,7 miliarde dolari, reprezentand 46,7% din valoarea investitiei straine directe din Romania, iar valoarea capitalului efectiv subscris in valuta insuma 2,5 miliarde dolari (51% din totalul pe tara).
Cele peste 44.600 de societati cu participare straina la capital reprezinta peste 25% din numarul societatilor inmatriculate in Capitala si 54% din societatile cu participare straina la capital din Romania. Investitia straina, sub aspectul valorii capitalului social subscris, s-a orientat mai ales catre activitatile productive din industrie (29,3%).
Comertul detine aproape 70% din numarul de societati cu participare straina, dar ponderea detinuta in valoarea capitalului este de numai 23,7%. Serviciile detin 8,4% din numarul de societati si 23,3% din valoarea investitiei straine directe.
Profitul
Comunitatea de afaceri din Capitala a avut rezultate economice mai bune in 2000 fata de 1999. Aproape jumatate (47,9% din cele 77.822 de firme care au depus bilant contabil) au realizat profit net, media acestuia crescand de la 396 milioane lei in 1999 la 473 de milioane lei nivel real in 2000. Cele mai dinamice au fost microantreprinerile (intre 0 si 9 salariati) care au obtinut profituri mai mari si au raportat o reducere a pierderilor.
Piata imobiliara
Piata imobiliara din Bucuresti nu a depasit faza de inceput a dezvoltarii sale, fiind caracterizata printr-o carenta de birouri de clasa A si alte spatii de birouri de calitate.
Piata spatiilor de birouri din Bucuresti este mult mai redusa decat in Praga, Budapesta sau Varsovia, unde este de trei pana la cinci ori mai mare.
Si oferta de spatii de birouri in Bucuresti este mai mica decat in capitalele din Europa Centrala; este la nivel comparativ aproape egala cu oferta existenta in Praga, unde suprafata spatiilor de birouri a scazut la 100.000 mp, nivel la care se estimeaza ca va ajunge si oferta de spatii de birouri din Bucuresti. Varsovia detine spatii de birouri de 300.000 mp in timp ce in Budapesta sunt disponibili 200.000 mp de birouri.
Piata romaneasca se confrunta cu o cerere din ce in ce mai ridicata pentru spatii de birouri la standarde vest-europene. Astfel, o inaltime a birourilor de 2,75 m nu mai este acceptata, in timp ce piata se confrunta cu o cerere crescuta pentru birouri de pana la 3,5 m inaltime sau chiar peste aceasta limita.
O alta caracteristica a pietei romanesti este delocalizarea lenta a spatiilor de birouri din interiorul orasului in favoarea periferiei. In aceasta privinta, Bucurestiul este in urma celorlalte capitale europene analizate: in Varsovia tendinta de delocalizare a ajuns la 70%, in Budapesta de aproximativ 65%m iar in Praga de aprox. 45%.
O alta problema cu care se confrunta Bucurestiu este lipsa spatiilor de parcare, neexistand decat un singur spatiu de parcare la 150 mp de birouri, in timp ce in Praga si Varsovia raportul este de un spatiu de parcare la fiecare 50 mp de birouri.
Desi tarifele pentru inchirierile de spatii de birouri au scazut in ultimii ani cu 30%, de la 40 USD/mp la 28 USD/mp, trendul descendent al acestora va continua sa se manifeste pana la sfarsitul anului 2002, cand se estimeaza ca va atinge 20-22 USD.
De asemenea, rata de neocupare a spatiilor de birouri va creste, la inceputul anului fiind vacante 70.000 mp spatii de birouri.
Piata inca se confrunta cu o lipsa a investitorilor, fata de pietele din Polonia, Ungaria si Republica Ceha, unde au fost investiti aproximativ 5 miliarde USD in spatii de birouri.