Locuim, respiram, dormim, citim, muncim si injuram in Romania. Si aici, la noi, acasa, n-avem nici un moment de plictiseala. Inconjurati la tot pasul de personaje halucinante, intamplari neverosimile si povesti adevarate, care sfideaza gravitatia ratiunii. Momentele in care Romania se invecineaza, la toate granitele sale, cu Ineptia sunt la tot pasul: pe strada, in reviste si-n ziare, la radio, la televizor, la serviciu, in magazine. Peste tot si oriunde. In Ineptia se intra fara viza, si asta inca inainte de aderarea la Uniunea Europeana.
Astfel stand lucrurile, va propunem sa facem impreuna o calatorie prin acest taram locuit de personaje dotate cu cate un neuron singuratic. S-o pornim, agale, prin Ineptia.
Daca aveti si voi “amintiri” din “tara” cu pricina, scrieti-ne pe adresa duminica@zf.ro (subiect: Ineptzia), spuneti-ne, pe scurt, despre ce este vorba. Anexati si o poza. Povestile si fotografiile primite vor fi publicate in cadrul acestei rubrici. In timp, cu ajutorul vostru, vom ajunge sa construim un”album ilustrat” al Ineptiei noastre, cea de toate zilele. Criza mondiala are o solutie. Iat-o! N-ai bani? Nu-i nimic! Ai par. Si-l poti vinde. Pe tot, adica en gros, sau la bucata, adica en detail. Daca iti place riscul, il poti vinde pe tot odata si, cu banii luati, te poti lansa in imobiliare. Sau, daca esti mai prudent, il poti instraina pe bucati – de pilda, ai putea plati o masa la restaurant cu un perciun, iar Istoria Literaturii Romane a lui Manolescu ai putea-o obtine in schimbul barbii si tot asa. Unde mai pui ca parul mai este si regenerabil – ce tunzi astazi, maine creste la loc; dispui, altfel spus, de o comoara fara de sfarsit. Acum, desigur, vor aparea si noi inechitati sociale: cei pe care criza i-a surprins netunsi si nerasi vor fi in avantaj. De asemenea, un avans deloc de neglijat il vor obtine cei carora parul le creste mai repede, iar net dezavantajati vor fi posesorii de chelie. Lor, acestora din urma, li se vor acorda ajutoare de la stat, constand tot in par (rezultat din cota de impunere platita de catre populatia paroasa). Cu siguranta, persoanele care au apelat la tehnici de epilare definitiva isi vor da cu pumnii in cap, dar asta e, prostia si lipsa de inspiratie se platesc. De asemnea, pentru o buna functionare a economiei bazate pe par, in declaratiile de avere ale celor obligati sa depuna astfel de documente va trebui sa figureze si o rubrica referitoare la lungimea parului, a mustatii si a barbii posesorului, masurate la preluarea functiei. Tezaurizarea pilozitatilor se va face de catre un departament specializat al Bancii Nationale si, daca lucrurile vor merge bine, peste o vreme, Produsul Intern Brut ar putea fi exprimat in termeni de par (evident, va fi generat un curs de schimb par/euro). Un ultim aspect: frizeriile si saloanele de coafura vor deveni sucursale ale unei noi institutii financiare, special create pentru libera circulatie a parului, si vor face obiectul unei mestesugite campanii de rebranding. Presa va trebui sa tina si ea pasul cu noul trend: vor aparea publicatii specializate, posturi de radio si canale TV care vor aborda problema parului, sub toate aspectele – crestere, ingrijire, recoltare intensiva. Bursa parului se va deschide pentru inceput ca institutie alternativa a Bursei de Valori, apoi, in scurt timp, ii va lua locul. Cu cat aceste reforme vor fi aplicate mai repede, cu atat criza financiara (autohtona si mondiala) va da inapoi, iar planeta isi va regasi bunastarea si linistea. Inevitabil, dupa ce criza se va fi sfarsit, vor iesi la iveala si moguli ai parului, adevaratele motoare ale noului avant economic.