Bursa de la București a crescut cu 0,17%, contrar corecțiilor de pe bursele europene, într-o piață în care majoritatea investitorilor au revenit pe poziții de așteptare, astfel că lichiditatea a scăzut cu aproape 30%, la 18,5 milioane lei.

Piața de la București a deschis ziua în scădere ușoară, însă după ora 11:15 a revenit pe creștere ușoară, deși bursele vest-europene au rămas pe roșu, influențate de temerile investitorilor privind situația financiară a Spaniei.

“După o săptămână de ușoare corecții pe volume mai mult decât modeste, pe piața locală săptămâna aceasta a început într-o notă optimistă pe fondul menținerii sentimentului pozitiv în piețele dezvoltate, iar această situație a ajutat și la închiderea cu succes al ofertei secundare de la Transelectrica. Deși, în continuare volumele sunt mult sub media anului, interesul la cumpărare este îndreptat către companiile cu un randament generos al dividendului cât și către cele care au subperformat piața de la începutul anului, printre care titlurile băncilor”, a declarat pentru MEDIAFAX Liviu Avram, șeful departamentului de vânzări al firmei de brokeraj NBG Securities România.

La închiderea pieței principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în creștere cu 0,21%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,59% peste nivelul ședinței precedente.

În același timp, indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri și al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), era în scădere cu 0,23%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a încheiat ziua în stagnare. Indicele reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni în funcție de lichiditate, inclusiv SIF-urile și Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacționat în total acțiuni de 18,5 milioane lei (4,2 milioane euro), valoare cu 28% sub rulajul ședinței precedente, de 25,8 milioane lei (5,9 milioane euro).

“Lichiditatea redusă este cauzată de incertitudinile externe care îi fac pe cumpărători să aștepte confirmarea zvonurilor legate de Portugalia, de recesiunea din zona euro. În plus, investitorii așteaptă și trecerea adunărilor generale ale acționarilor pentru a se decide ce vor face ulterior. Este o perioadă slabă pentru bursă. Lipsa de lichiditate este generată și de structura participanților la piață locală, care în general sunt speculatori și merg pe principiul «cumpără pe zvon și vinde pe știre». Acum sunt așteptate știrile care să confirme sau infirme zvonurile sau estimările”, a afirmat directorul general al BT Securities, Rareș Nilaș.

Aproape 20% din lichiditatea pieței acțiunilor a fost asigurată de două deal-uri cu 0,18% din titlurile Băncii Transilvania, de 3,5 milioane lei. Acțiunile au fost cedate la ora 11:43, la un preț de 1,08 lei, similar ultimei cotații de marți. Pe piața principală, titlurile băncii au crescut cu 0,28%, la 1,083 lei, pe un rulaj de 271.000 de lei.

Acțiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide din piața principală, cu operațiuni de 4,9 milioane lei, iar cotația a stagnat la 0,59 lei.

Titlurile Transelectrica (TEL) au scăzut cu 0,87%, la 16,01 lei, pe o lichiditate de 607.000 de lei.

Evoluția nu a fost influențată de finalizarea ofertei prin care statul a reușit să vândă 15% din acțiunile companiei. Oferta a fost suprasubscrisă cu aproape 59%, în condițiile în care solicitările investitorilor mari au depășit cu 45,45% tranșa alocată, iar volumul de acțiuni cerut de micii investitori a fost de 2,8 ori mare decât titlurile scoase la vânzare.

Astfel, statul va încasa 164,7 milioane lei (37,7 milioane euro) pentru pachetul scos la vânzare, în condițiile în care prețul pe tranșa investitorilor instituționali ar fi de 14,9 lei, iar pentru micii investitori de 15,71 lei, potrivit ultimelor ordine de subscriere din ofertă.

Pe piața destinată obligațiunilor au fost realizate patru tranzacții negociate cu titluri de stat scadente în martie 2014, în valoare de 34 milioane lei (7,8 milioane euro).

“Cred că tranzacțiile sunt realizate de investitori instituționali. Este mai degrabă o cumpărarea efectivă din piață și necesitatea unei tranzacții bursiere din partea clientului respectiv pentru o mai mare «transparență» a dobânzii obținute”, a mai spus Nilaș.

La închiderea pieței principale de la București, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,4%, linia fiind preluată și de majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, care înregistrau corecții de până la 1,1%. Bursa din Rusia a consemnat cea mai vizibilă scădere, de 2,6%.