Bursa de la București a încheiat în stagnare ședința de marți, într-o piață în care majoritatea investitorilor au continuat să adopte poziții de așteptare, astfel că lichiditatea abia a ajuns la 12,4 milioane lei, sumă cu 17% sub rulajul de luni.
Piața a fost pe creștere încă din primele minute și a recuperat o parte din scăderea de 0,9% înregistrată luni. Cei mai mulți investitori au continuat, însă, să absenteze de la tranzacționare, astfel că în piață au fost plasate ordine pentru volume reduse de acțiuni și la prețuri foarte apropiate de ultimele cotații de luni.
Rulajul pieței acțiunilor, de doar 12,4 milioane lei (2,8 milioane euro), a fost cu 17% mai redus față de totalul tranzacțiilor de luni, de 14,9 milioane lei (3,4 milioane euro).
Laurențiu Floroiu, directorul de tranzacționare al EFG Eurobank Securities, crede că lichiditatea redusă poate fi explicată prin faptul că investitorii nu mai au încredere în promisiunile politicienilor pentru susținerea pieței de capital.
“Avem niște anunțuri legate de oferte de vânzare la unele companii de stat, dar în același timp avem statul care se opune, în AGA, listării altor societății. În ce măsură decidenții vor fi de acord cu execuția ofertelor de pe bursă undeva spre finele primului trimestru sau celui de-al doilea al anului viitor? Vom vinde la orice preț? Chiar și cu discount? Altă poveste prin care sunt amăgiți investitorii este pragul la SIF-uri. Ce folos are să pui pe ordinea de zi în Camera Deputaților, dacă nu mergi mai departe? Da, investitorii se entuziasmează, cumpără, volumele și prețurile cresc, iar apoi Camera amână dezbaterile, prețurile și volumele scad, iar investitorii ce fac? Se resemnează. Până când? Până abandonează definitiv investițiile pe bursa din România”, a declarat Floroiu pentru MEDIAFAX.
La finalul ședinței, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în scădere cu 0,28%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic mențineau indicele BET-NG la nivelul de la închiderea sesiunii precedente.
Pe de altă parte, indicele BET-FI a avansat cu 2,3%, susținut de acțiunile celor cinci SIF-uri, care au înregistrat creșteri cuprinse între 2,16% și 4,05%.
Evoluția titlurilor SIF-urilor a venit în condițiile în care pe ordinea de zi a ședinței de plen de joi din Camera Deputaților a fost introdus din nou proiectul de lege privind creșterea pragului de deținere la SIF-uri, de la 1% la 5% din acțiuni. Dezbaterea inițiativei legislative a fost amânată deja de trei ori. Proiectul este înscris la punctul 28 de pe ordinea de zi, iar ședința de joi este programată să dureze o oră și jumătate.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 0,5%. Indicele reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni în funcție de lichiditate, inclusiv SIF-urile și Fondul Proprietatea (FP).
Acțiunile Fondului Proprietatea s-au menținut pe prima poziție în topul rulajelor, cu transferuri de 6,1 milioane lei, iar prețul a stagnat la 0,42 lei.
“Mesajele venite în ultimele șase luni de la autorități cu mare competență în UE și SUA au avut în afara scopului general, de rezolvare a crizei datoriilor suverane, un scop adiacent, cu țintă pe termen scurt, și anume calmarea piețelor. Mesajul a fost transmis prin intermediul a tot felul de mijloace, precum scăderi de dobânzi, finanțare facilă pe dolari sau euro, restructurări de guverne, summit-uri după summit-uri. Dar, repet, toate acestea au fost pentru calmarea piețelor. Asta este diferența dintre autoritățile competente din țări dezvoltate și cele mai puțin competente din țări în curs de dezvoltare”, a conchis Floroiu.
La finalul ședinței de la București, bursele de la Frankfurt și Londra erau în creștere cu 0,7% și respectiv, cu 1,1%, în timp ce piața de la Paris era în stagnare. Bursele europene au revenit pe verde încă din primele minute, investitorii cumpărând acțiuni aflate la prețuri atractive în urma scăderilor puternice de luni, după ce măsurile anticriză convenite de liderii UE la summit-ul de joi și vineri nu au calmat tensiunile din piețe.
Revenirea burselor au fost susținută și de publicarea indicatorului ZEW privind încrederea în economia Germaniei în decembrie, indicator care a crescut după nouă luni de scădere.
Majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est erau în scădere cu până la 0,8%, în timp ce bursele din Cehia, Polonia și Rusia avansau cu cel mult 1,7%.