Majoritatea investitorilor au continuat să adopte poziții de așteptare, astfel că piața a debutat în stagnare, deși bursele externe au fost pe roșu. După primele 20 de minute, bursa locală s-a aliniat la traiectoria piețelor europene și a scăzut ușor. Totuși, volumele de tranzacționare au fost reduse, iar pe partea de vânzare ordinele plasate au fost mai mari decât cele de cumpărare.
După ora 13:00, unii dintre vânzători au fost nevoiți să ducă prețurile mai jos în cazul unora dintre cele mai lichide acțiuni, încercând să își găsească contraparte. Astfel, orice ordin puțin mai mare de vânzare ducea prețurile vizibil în jos. Punctul minim al zilei a fost atins în jurul orei 15:20, când indicele general BET-C era cu aproape 2% sub nivelul de vineri.
“S-a tranzacționat cam haotic și pe volume modeste. Sunt volume foarte mici și piața se corelează cu scăderile de afară. În plus, deoarece pe piața noastră spread-ul (dintre prețurile din ordinele de cumpărare și cele de vânzare – n.r) este destul de mare, prețurile scad mai mult decât se întâmplă pe bursele din regiune”, a afirmat un broker.
La închiderea pieței principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în scădere cu 1,95%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, era cu 2,09% sub nivelul de vineri. Indicele BET-XT reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni românești în funcție de lichiditate, inclusiv SIF-urile și Fondul Proprietatea (FP).
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acțiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a încheiat în scădere cu 1,79% sub ședința precedentă, iar indicele BET-NG, al acțiunilor companiilor din sectorul energetic, a coborât cu 1,57%.
Indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri și al titlurilor Fondului Proprietatea, a consemnat un recul de 2,36%. Acțiunile SIF-urilor au înregistrat corecții de 0,93% – 3,33%, iar titlurile Fondului Proprietatea au scăzut cu 2,5%.
Volumele de tranzacționare au continuat să fie reduse, iar lichiditatea totală a fost salvată de trei deal-uri realizate în jurul orei 10:45, cu acțiuni Fondul Proprietatea (1,7 milioane lei), BRD (1,1 milioane lei) și OMV Petrom (642.000 de lei).
Tranzacțiile negociate cu aceste titluri au asigurat aproape o treime din rulajul de 11,3 milioane lei (2,5 milioane euro). Lichiditatea este cu mult sub cea de vineri, când un deal cu 1,26% din acțiunile Fondului Proprietatea, de 93,6 milioane lei (20,7 milioane euro), a propulsat lichiditatea pieței la 105,6 milioane lei (23,4 milioane euro).
Deal-ul de luni cu acțiunile Fondului Proprietatea a fost realizat la un preț cu 0,56% sub închiderea de vineri, iar pe piața principală cotația a scăzut cu 2,5%, la 0,5265 lei. Operațiunile de pe piața principală au cumulat aproape 1,5 milioane lei.
Tranzacția negociată cu titlurile BRD a fost efectuată la 7,75 lei, cu 0,65% peste nivelul ședinței precedente, în timp ce deal-ul cu acțiunile OMV Petrom a fost încheiat la 0,406 lei, cotație cu 0,59% sub ședința anterioară. Acțiunile BRD au scăzut pe piața principală cu 2,6% și au ajuns la 7,5 lei, iar titlurile OMV Petrom au coborât cu 2,96%, la 0,3963 lei.
Pe piața Rasdaq, investitorii au transferat acțiuni de 196.000 de lei, valoare cu 29% sub rulajul de vineri, de 277.000 de lei.
Acțiunile Armax Gaz (ARAX) au fost cele mai lichide din piață, cu operațiuni de aproape 62.000 de lei, iar prețul a stagnat la 0,0681 lei.
La închiderea ședinței de la București, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,1%, iar majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est coborau cu până la 0,9%.
Scăderile vin pe fondul reaprinderii temerilor investitorilor cu privire la situația Greciei. Der Spiegel a scris că Grecia trebuie să taie din cheltuieli și să crească veniturile pentru a acoperi o gaură în buget de 20 miliarde euro, acțiuni esențiale pentru respectarea angajamentelor față de creditorii externi, suma fiind aproape dublă față de estimarea inițială, de 11,5 miliarde euro.
Totodată, o întrevedere din acest week-end dintre cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande a readus în prim plan neînțelegerile dintre Germania și Franța, cei doi lideri exprimând puncte de vedere diferite privind termenele din planul de introducere a supraveghetorului bancar unic la nivelul zonei euro.