Bursa de valori de la Atena este, de departe, campionul mondial la pierderi anul acesta. În primele 11 luni ale acestui an, indicele general al Athens Exchange a pierdut nu mai puțin de 53,2% din valoare, scădere fără precedent în istoria bursei. Având în vedere că până la sfârșitul anului au mai rămas aproximativ 20 de ședințe de tranzacționare, situația nu se va schimba, scrie publicația elenă Ekathimerini.
Pierderile de pe bursa ateniană vin în contextul în care Grecia a dat fiori anul acesta piețelor, apropiindu-se amețitor de faliment din cauza intensificării crizei datoriilor suverane. Investitorii au penalizat crunt băncile grecești, care au cea mai mare expunere la datoriile suverane ale Greciei. Aceste datorii echivalează în prezent cu 162% din PIB.
De la începutul anului, acțiunile băncilor elene au scăzut în unele cazuri cu aproape 90%. Titlurile EFG Eurobank au pierdut în valoare 88% pe bursa de la Atena, iar cele ale Alpha Bank au scăzut cu 83,2%. Valoarea acțiunilor National Bank of Greece s-a redus cu 68,3%.
De la izbucnirea crizei financiare din Grecia, cele 265 de companii listate la Atena au eliminat peste 19.000 de locuri de muncă.
Luna trecută, Institutul pentru Finanțe Internaționale, cel mai influent grup de lobby al instituțiilor financiare, a convenit cu Grecia și liderii europeni asupra unei “perieri” de 50% a datoriilor elene pentru a conduce statul pe un drum mai solid spre solvabilitate, scrie agenția Thomson Reuters. Mulți analiști se tem că băncile grecești s-ar putea confrunta cu pierderi de 16 miliarde de euro din acest periaj. Premierul elen din acea perioadă George Papandreou a declarat că băncile cu probleme ar putea fi “temporar” naționalizate.
În pofida planurilor de salvare stabilite de liderii europeni, tendința randamentelor obligațiunilor grecești este de a crește, ceea ce sugerează că statul elen este în aceeași poziție de când efectul de contagiune a început să se resimtă în Europa, notează The Wall Street Journal. Investitorii consideră că Grecia va intra, inevitabil, în incapacitate de plată a datoriilor, iar creditorii privați, printre care și băncile grecești, se vor confrunta cu pierderi mai mari decât cele avute în vedere în planurile de salvare.
Depozitele grecilor din băncile de pe piața elenă au scăzut în luna august la nivelul statelor din afara zonei euro, conform datelor Băncii Centrale Europene. Depozitul mediu pe cap de locuitor din Grecia a scăzut la 16.800 de euro, de la 18.504 euro la sfârșitul anului 2010.
Hemoragia de capital a băncilor grecești a luat amploare la începutul lunii noiembrie, după ce Papandreou a anunțat organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern. Astfel, în prima săptămână a lunii noiembrie, grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci, reprezentând 3% din totalul depozitelor, din cauza temerilor că țara ar putea părăsi zona euro și a agravării crizei politice.
“Unii clienți au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil”, a afirmat un bancher, menționând că instituția de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populația să-și păstreze banii în conturi.
