Bursa de la București a crescut marți cu 0,88% și a recuperat corecția ușoară de marți, într-o piață în care tranzacțiile cu acțiunile Fondului Proprietatea (FP) au acoperit două treimi din lichiditate.
Piața a fost pe creștere încă din primele minute, revenind după ce marți a scăzut ușor deoarece mai mulți investitori au plasat ordine de vânzare mai mari pentru a-și diminua expunerea pe unele acțiuni înainte de finalul anului.
Bursa s-a menținut pe verde până la finalul ședinței, deși în a doua parte a zilei piețele vest-europene au pierdut câștigul din prima parte a zilei și au trecut pe scădere ușoară.
“Volatilitatea piețelor externe arată debusolarea investitorilor, aceștia neștiind ce strategie să adopte în condițiile în care știrile macroeconomice la nivel global creează o
nesiguranță și mai mare deoarece de multe ori acestea transmit mesaje contradictorii. Cel mai probabil, volatilitatea ridicată de pe piețele financiare globale va continua și în prima parte a anului viitor. Vom vedea mișcări foarte volatile de la o zi la alta din cauza investitorilor care nu sunt dispuși să investească pentru o perioadă mai îndelungată”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de tranzacționare al Intercapital Invest, Mihai Mureșian.
La finalul sesiunii, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în creștere cu 1,1%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,62% peste închiderea de marți.
Creșterea indicelui BET și a indicelui general al Bursei, BET-C, a fost încetinită de acțiunile BRD (BRD), care au scăzut cu 1,82%, corectându-se după ce în ultimele minute ale ședinței precedente au urcat cu aproape 3,8%. Titlurile băncii au cea mai mare pondere în calcul celor doi indici.
Indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri și al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 1,48%. Acțiunile celor cinci SIF-uri au crescut cu cel mult 2,74%, după ce marți au scăzut cu cel mult 4,68%.
“Este posibil ca scăderile de ieri de pe SIF-uri să fi fost determinate de marcări de profit de către speculatori, dar cel mai probabil sunt temporare, iar de la începutul anului viitor vom vedea reintrarea într-un trend ascendent. Intrarea în vigoare a noului prag de deținere, de 5% din acțiuni, va face titlurile SIF-urilor mult mai atractive pe un orizont de timp mediu. Pe termen scurt aceste acțiuni vor începe să atragă și mai mult interesul investitorilor din perspectiva dividendelor pe care SIF-urile ar urma să le distribuie anul viitor”, a adăugat Mureșian.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, care reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni în funcție de lichiditate, inclusiv SIF-urile și FP, a încheiat ziua în urcare cu 1,12%.
Lichiditatea de pe segmentul de acțiuni, de 35,3 milioane lei (8,2 milioane euro), a fost cu puțin sub rulajul de marți, de 37,1 milioane lei (8,6 milioane euro).
Acțiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide, cu operațiuni în valoare cumulată de 23,1 milioane lei. Cu aceste titluri au fost realizate și trei deal-uri, cu 0,15% din acțiuni, pentru 9,2 milioane lei. Primele două tranzacții negociate au fost realizate la 0,427 lei, preț cu 0,47% peste nivelul de marți, iar ultimul transfer a fost efectuat la 0,43 lei, cu 1,18% peste închiderea ședinței precedente.
Pe piața principală, acțiunile FP au crescut cu 1,76%, la 0,4325 lei.
Pe segmentul de piață destinat obligațiunilor au fost realizate nouă transferuri de 59,9 milioane lei (13,9 milioane euro). Astfel, lichiditatea totală a BVB a urcat la 98,2 milioane lei (22,7 milioane euro).
“Tranzacțiile cu titluri de stat arată dorința unor investitori de a-și proteja investițiile prin cumpărarea unor titluri sigure și aducătoare de câștig, ce-i drept mai mic față de un posibil plasament în acțiuni, însă fără risc”, a afirmat directorul de operațiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.
La finalul ședinței de la București, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,5%, iar majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est avansau cu cel mult 1,9%. Corecțiile de pe bursele mature au venit după informația protrivit căreia Banca Centrală Europeană a împrumutat 523 de bănci cu 489 miliarde euro, prin prima ofertă de fonduri pe trei ani.