Piața a fost pe verde din primele minute, iar volumele de tranzacționare au continuat să fie reduse în cadrul majorității acțiunilor. Lichiditatea pieței este de aproape trei ori sub rulajul ședinței precedente, de 37,7 milioane lei (8,4 milioane euro).
Rulajul de luni a fost acoperit în proporție de 77% de transferuri cu acțiunile SIF Transilvania (4,4 milioane lei), Fondul Proprietatea (3,8 milioane lei) și Erste (1,7 milioane lei). Acțiunile SIF Transilvania au urcat cu 1,24%, la 0,5305 lei, iar titlurile băncii austriece au urmat evoluția de la Viena și au scăzut cu 1,77%, la 72 lei. Acțiunile Fondului Proprietatea au scăzut nesemnificativ, cu 0,09%, la 0,531 lei.
“Zilele cu lichiditate crescută au început să se rărească odată cu apariția crizei politice. Investitorii mari cam fug de piață, acum este un moment destul de fierbinte pentru politică. Calculul este simplu: marchez profit/pierdere și reintru când se liniștesc apele. Bineînțeles că aceasta nu este o regulă, achizițiile (de acțiuni OMV Petrom – n.r.) făcute de fonduri Franklin Templeton fiind un exemplu în acest sens. Volumele reduse vor mai continua până când se va găsi o rezolvare la acestă criză politică, fără însă a afecta grav prețurile. Acest din urmă lucru se datorează sentimentului pozitiv existent în piețele externe principale ca urmare a unor zvonuri legate de sprijinirea zoeni euro, mai ales a pieței datoriilor”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operațiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.
La închiderea pieței principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acțiuni, era în creștere cu doar 0,36%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, avansa cu 0,54%. Indicele BET-XT reflectă evoluția primelor 25 de acțiuni românești în funcție de lichiditate, inclusiv SIF-urile și Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acțiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a urcat cu 0,82%.
În același timp, indicele BET-FI, al acțiunilor celor cinci SIF-uri și al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 0,27%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au menținut indicele BET-NG la nivelul de vineri.
Acțiunile Oltchim au închis în creștere cu 9,01%, după ce la deschidere a fost de aproape 15%, menținându-se pe linia ascendentă din precedentele două ședințe. În ultimele trei ședințe cotația a urcat cu 44%, recuperând corecția de aproape 39% venită după anunțul privind privatizarea combinatului.
Operațiunea implică într-o primă etapă majorarea capitalului social de peste 60 de ori, de la 34,3 milioane lei la 2,093 miliarde lei. În cadrul acestei majorări va fi convertită în acțiuni o creanță AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, și prin emiterea de acțiuni noi, în valoare de 930,7 milioane lei, care vor fi oferite spre subscriere acționarilor minoritari.
La închiderea ședinței de luni acțiunile combinatului erau cotate la 0,75 lei, iar operațiunile însumau 275.000 de lei.
“Situația la Oltchim este extrem de complicată. În mod firesc prețul a început să scadă vertiginos (după anunțul privind majorarea capitalului – n.r.) pentru că, nu-i așa, cine ar băga o groază de bani într-o «gaură neagră». Dar la un moment dat s-a produs schimbarea sensului și cred că totul vine de la anunțul PCC că nu agrează această majorare de capital social și nu este interesat să participe. Ceea ce m-a dus cu gândul că la vot s-ar putea să pice propunerea de majorare a capitalului”, a afirmat brokerul.
El a amintit că în actul constitutiv al Oltchim este prevăzut că deciziile privind modificarea capitalului social sunt valide doar dacă sunt luate cu votul a 75% dintre acționari.
“Ca atare, dacă ar participa doar cei trei mari acționari (Ministerul Economiei – 54,8%, PCC și fondul de investiții Nachbar Services – 32,34% din acțiuni -n.r.), votul statului nu ar fi suficient pentru aprobarea majorării capitalului social și prețul revine la cotația după anunț. Acestea ar fi calculele mele. În rest, dacă s-a aproba majorarea, după trecerea datei de înregistrare prețul s-ar duce sub 0,1 lei, ceea ce face absurdă participarea celorlalți acționari la majorare. Cred că acea cădere a fost cauzată de neștiința unora cu privire la aceste prevederi statutare (privind validarea votului – n.r.)”, a mai spus Murgoci.
La închiderea pieței principale de la București, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,3%.