In urma cu exact un an, Bursa de Valori din New York (NYSE) a facut publica suma pe care avea sa o plateasca lui Dick Grasso, sub forma de compensatii si indemnizatii de pensionare: 139,5 milioane de dolari (115,4 milioane de euro). Trei saptamani mai tarziu, in scandalul declansat de acest anunt au fost atrasi si presedintele si directorul executiv al Consiliului NYSE, iar Grasso a fost demis.
Scandalul nu s-a stins nici in prezent, iar succesorii lui Grasso resimt inca efectele.
Bursa din NY a suferit schimbari substantiale de la sfarsitul “domniei” de opt ani a lui Grasso, care instaurase o autocratie rigida. Puterea a fost divizata, odata cu numirea lui John Thain, fost presedinte la Goldman Sachs Group, in functia de director executiv (CEO) si a lui John Reed, fost director la Citigroup, in functia de Presedinte al Consiliului. Thain a luat deja masuri pentru revitalizarea sistemului de licitatie al Consiliului. O hotarare de guvernare, intocmita de Reed, a redus salariile directorilor sI totodata le-a dat acestora mai multa autonomie.
Chiar si in aceste context, actionarii NYSE au suferit o depreciere puternica a cotelor detinute si i-au cerut lui Thain sa ia masurile adecvate. Unele dintre cele mai mari fonduri de investitii din Statele Unite, cat si alti investitori puternici, califica masurile lui Thain de grabire a licitatiilor drept inadecvate si cer eliminarea completa a componentei umane din sistemul de licitare. Totusi, innoirea echipamentelor Bursei s-a dovedit mai costisitoare decat anticipase Thain. Totodata, scandalurile iscate de remuneratiile acordate lui Grasso continua, consuma timp si fonduri importante.
“Cred ca tragem in si in stanga si in dreapta si inainte si facem ceea ce clientii nostri doresc, ceea ce este bine pentru constituenti” a comentat Frank Cristensen, partener al casei de brokerage Kelly&Christensen, care este si actionar al NYSE. “Dar orice evolutie va fi dureros de costisitoare”, a mai spus Christensen.
In lunile care au urmat plecarii lui Grasso, Reed si Thain au condus institutia aflata in dificultate. Pe langa reabilitarea postului de director executiv in care a fost numit in septembrie 2003, Reed a luat si masura de reducere a numarului de directori din Consiliu de la 27 de veterani ai bursei la zece, si a oferit publicului un rol in nominalizarea membrilor. Pentru a-i multumi pe veteranii care au fost astfel eliminati, Reed a creat un consiliu consultativ format din sefii industriei financiare si ai companiilor listate.
Reed a mai creat, de asemenea, un post de Director de Reglementare, care va raporta direct Consiliului si nu directorului executiv, eliminandu-se astfel tensiunile dintre interesele comerciale si cele de reglementare ale bursei. Impreuna cu Thain, Reed a intreprins si o reevaluare a sistemului de remunerare, cu scopul de a reduce costurile si de a lega acordarea bonusurilor de performante. In plus, NYSE este obligata acum sa faca publice sumele cu care isi remunereaza primii cinci directori. Thain castiga patru milioane de dolari annual – cu mult mai putin decat Grasso, in timp ce Reed a acceptat suma simbolica de un milioan de dolari pe an.
“Cred ca am realizat schimbari majore. Am imbunatatit transparenta, iar noul Consiliu pare sa functioneze bine”, a comentat Reed. El a mai adaugat ca fostul Secretar de Stat al S.U.A., Madeline Albright, membra a Consiliului, se afla in plin proces de recrutare, in urma caruia vor fi numiti trei noi directori. Bursa a anuntat recent ca Edgar S. Woolard Jr., fost presedinte la DuPont, se va alatura Consiliului.
Statele de plata ale lui Grasso continua insa sa-l haituiasca pe Reed. Eliot Spitzer, procurorul general al New York-ului, l-a dat in judecata pe Grasso, cerandu-i sa returneze o parte din sumele pe care le-a primit, argumentand ca a fost prea “generos” in interpretarea legilor statului privind organizatiile non-profit. Aceasta a determinat o reactie prompta a lui Grasso, care a dat in judecata NYSE si pe Reed, pentru “calomnie”, dupa ce acesta catalogase remuneratiile predecesorului sau ca fiind “rusinoase”, si a sugerat ca fostul presedinte condusese Bursa “ca pe un club”. Procesul intentat de Grasso, care cere daune in valoare de 50 de miliaone de dolari, a provocat costuri de mai multe milioane de dolari NYSE numai sub forma de comisione legale. (Grasso a promis ca va ceda orice castig organizatiilor caritabile).
Reed nu doreste in prezent sa comenteze pe tema procesului. Este insa evident ca stransa lui legatura cu criza care a urmat scandalului legat de salarii l-a determinat sa adopte o pozitie benigna dupa sosirea lui Thain.
“Am vrut sa arat foarte clar ca John conduce Bursa”, a comentat Reed. El nu a dorit ca NYSE sa functioneze cu “o personalitate divizata”.
Reed isi petrece o buna parte din timp in Franta sau langa Boston, unde se ingrijeste de niste resedinte. Lucreaza mai des dintr-un birou al sediului Citigroup din Manhattan, decat din micul sau birou de la NYSE, care era inainte ocupat de secretara lui Grasso. Principalele interactiuni cu Thain au loc luni dimineata, cele mai recente fiind pe tema propunerii Comisiei pentru Securitatea Tranzactiilor (SEC) de a supraveghea reglementarile burselor din S.U.A.
Abordarea relaxata a lui Reed i-a permis lui Thain sa remodeleze structura istorica, dar ineficienta a pietei. Thain a trimis spre analiza SEC, in august, un proiect prin care ar urma sa fie extins sistemul electronic de tranzactionare in cadrul bursei. In prezent tranzactionarea electronica este limitata.
Multi dinrte actionarii NYSE s-au retras, iar actualii brokeri si specialistii care supravegheaza licitatiile sustin noul plan, dar unii sunt nerabdatori in privinta recuperarii investitiei.
Dupa iesirea din Consiliu a lui Grasso, pretul unei actiuni a bursei, cunoscuta si sub denumirea de “loc”, a scazut sensibil de la 2 milioane de dolari la numai 1,25 milioane de dolari.
Unii actionari, sau detinatori de “locuri”, doresc ca actualul sistem de proprietate sa fie schimbat, cel mai probabil in favoarea listarii institutiei, primul pas fiind o oferta publica de vanzare a actiunilor.
Un purtator de cuvant al lui Thain a declarat ca rascumpararea actiunilor bursei este dificila din punct de vedere legal, iar afirmatia lui Thain in legatura cu o oferta publica nu reprezinta un angajament in acest sens. Pentru moment, Thain este concentrat pe marirea profitului NYSE, care a scazut cu 54% in ulitmul trimestru.
Dupa o scurta perioada “pe linia de plutire”, membrii Consiliului au reintrat “in priza”. La fel si tehnologia bursei. Noul director financiar al luui Thain, Amy Butte, a fost uimita cand a descoperit la inceputul acestui an in biroul unui supraveghetor al NYSE teancuri de hartii si un sistem de tranzactionare care necesita ca 100 de cecuri sa fie semnate manual in fiecare luna. De atunci, ea lucreaza la inchiderea rapoartelor financiare ale NYSE pe 2003, la informatizarea chelltuielilor cu calatoriile si divertismentul si la implementarea unui sistem de gestiune a documentelor in format digital.
Restructurarea sistemului informational si decizional al NYSE a fost de asemenea o provocare. Sub conducerea lui Grasso, Consiliul a promovat o politic autoritara, care a format o aristrocratie manageriala si despre care unii oficilai spun ca a descurajat libera circulatie a ideilor.
Intr-o intalnire organizata de Thain la inceputul acestui an pentru a discuta eforturile de lobby ale NYSE, directorul de personal, Dave Shuller, i-a adresat o intrebare unui consiler de la Washington in fata sefului sau. Consilierul, Andy Blocker, a fost pentru moment incurcat de inrtebare. “M-ati pus intr-o situatie delicata atunci”, i-a destainuit Blocker mai tarziu lui Shuller. “As prefera sa nu mai faceti asta”, a mai spus Blocker.
Shuller spune ca Thain este hotarat sa elimine asemenea inhibitii din randul personalului. “As dori sa fie mai degraba o companie in care ai manageri iscusiti care sa conduca afacerile”, a declarat Thain intr-un interviu la inceputul anului. Angajatii NYSE spun ca Thain i-a incurajat sa-l abordeze personal daca au o problema.
Pana la sfarsitul anului viitor Thain va avea un nou partener. Reed a declarat ca planuieste sa se retraga din functie in aprilie viitor, cu ocazia reuniunii anuale a NYSE. “Mi-am dorit sa ma retrag inca de anul acesta”, a declarat Reed, care inca de la inceput a avut retineri in a accepta postul. Thain l-a convins insa sa mai ramana inca un an. “A fost o rugaminte fondata, iar eu nu pot refuza oamenii”, a mai spus Reed. liviu.chiru@zf.ro