Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București (BVB) a propus ca în cadrul adunării generale a acționarilor (AGA) de la Depozitarul Central să se discute și suspendarea sau neratificarea hotărârii Consiliului de Administrație al Depozitarului prin care fuseseră aprobate tranzacțiile OTC (Over The Counter – tranzacții care sunt derulate în afara Bursei).
Asta în condițiile în care Bursa este acționar majoritar la Depozitarul Central, iar teoretic conducerile celor două companii ar trebui să fie pe aceeași lungime de undă când iau decizii. Conducerea Bursei a mai cerut ca noul Consiliu de Administrație al Depozitarului Central să fie mandatat pentru a realiza un studiu de impact privind tranzacțiile OTC pe piața locală, care să fie prezentat acționarilor, și în funcție de rezultatele acestui studiu să se ia o decizie privind implementarea sau nu a tranzacțiilor OTC.
Consiliul de Administrație al Depozitarului Central a aprobat pe 20 septembrie lansarea tranzacțiilor OTC, în una dintre ultimele sale ședințe în această componență. Pe 22 octombrie va fi ales un nou Consiliu de Administrație al Depozitarului, iar cărțile au fost făcute deja, acționarii Bursei aprobând în urmă cu două săptămâni o listă de nouă candidați care vor fi susținuți de BVB. Bursa are 66% din acțiunile Depozitarului.
Majoritatea membrilor din Consiliul Bursei sunt împotriva tranzacțiilor OTC, susținând că acestea ar putea fura din tranzacțiile și așa mici de pe Bursă. Susținătorii pieței OTC, care au fost majoritari până acum în conducerea Depozitarului, spun că aceste tranzacții ar putea aduce mai mulți investitori străini în piață.
Incoerență la nivel decizional
Dincolo de argumentele pe care fiecare tabără le are pro sau contra OTC-ului, modul în care brokerii din conducerile Bursei și Depozitarului au ales să procedeze arată o incoerență la nivelul conducerii pieței, care nu poate fi decât dăunătoare Bursei.
Deciziile din ultimele luni relevă neînțelegerile dintre taberele de brokeri, care se bat cu pumnul în piept că urmăresc dezvoltarea pieței de capital, dar nu reușesc să treacă de orgoliile și interesele proprii pentru a colabora la un plan coerent de dezvoltare a pieței.
În acest timp, Bursa de la București rămâne tot mai mult în urma piețelor din regiune, tranzacțiile de 3-4 milioane de euro pe zi reușind să sperie orice investitor străin mai mare.
Piețe multe, tranzacții puține
Consiliul de Administrație al Bursei a mai aprobat luni și lansarea unor noi contracte futures având ca active suport titlurile Fondului Proprietatea, acțiunile BVB și indicele bursier ROTX.
De asemenea, conducerea Bursei a semnat un acord de colaborare cu bursa de energie OPCOM pentru lansarea pieței române de derivate pe energie electrică.
Inițiativele sunt utile pentru dezvoltarea pieței, însă așa cum o arată lansările anterioare de piețe sau instrumente financiare noi, acestea rezolvă doar jumătate din problemă. Piața futures de la BVB, lansată în 2007, abia rulează 100.000 de euro pe zi, iar dintre zecile de instrumente listate, doar contractele pe cursul leu/euro mai mișcă.
Soluția ar putea veni dinspre piața produselor structurate, care a reușit în câteva luni să obțină o lichiditate decentă, datorită formatorilor de piață. Așadar, Bursa trebuie, pe lângă a lansa instrumente și piețe noi, să încurajeze brokerii să crească lichiditatea.
Cât timp brokerii nu-și dau mâna pentru a găsi o soluție comună, care să-i mulțumească atât pe intermediarii mari, cât și pe acționarii mai mici ai Bursei, este greu de crezut că lucrurile se vor mișca într-un ritm mai alert decât până acum, iar singura speranță pentru creșterea Bursei rămâne ca statul să-și facă milă și să listeze mai repede Fondul Proprietatea și companiile pe care le mai are în portofoliu.