Actionarii majoritari nu isi vor mai putea delista companiile de la Bursa printr-un simplu vot in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), conform Codului bursier ce va fi supus saptamana viitoare votului actionarilor Bursei de Valori, conform directorului general al Bursei, Stere Farmache.
Reglementarile Bursei vor anula practic hotararile Comisei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) in privinta delistarilor. CNVM hotarase ca o companie se poate delista prin simpla hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor, dar reglementarile respective precizau ca aceasta decizie poate fi luata doar daca reglementarile pe piata pe care compania este listata permit acest lucru. Pentru a intra in vigoare, Codul bursier va trebui avizat si de CNVM.
CNVM a permis actionarilor majoritari ai companiilor cotate sa delisteze de pe piata, minoritarilor ramanandu-le alternativa de a cere societatii sa le rascumpere actiunile la un pret stabilit de un evaluator independent. Decizia a declansat un val de convocari de Adunari Generale in randul companiilor de la Bursa si a starnit protestele investitorilor, inclusiv ale unora dintre managerii fondurilor straine de investitii.
In plus, masura CNVM contravine obiectivelor Bursei si ale brokerilor de a diversifica oferta de titluri de pe piata, care presupune inclusiv atragerea de noi companii. Necesitatea de a aduce companii noi pe piata a fost recunoscuta chiar si de autoritati, guvernul propunandu-si sa aduca pe Bursa multe dintre marile companii de stat.
In cazul unei delistari, minoritarilor le ramane alternativa de a cere societatii sa le rascumpere actiunile la un pret stabilit de un evaluator si care poate fi mult mai mic decat cel de pe piata.
Asirom, de exemplu, societate ai carei actionari au luat recent hotararea de delistare va plati actionarilor care nu sunt de acord 0,34 lei/actiune, adica aproximativ jumatate din pretul de piata. Printre celelalte companii care au luat sau intentioneaza sa ia hotararea de a se delista se mai numara producatorul de paine Vel Pitar, combinatul siderurgic Otelinox, producatorul de placi ceramice Sanex Cluj, Mefin Sinaia sau International Leasing.
Conform reglementarilor CNVM, austriecii de la OMV sau francezii de la Societe Generale pot delista cele mai mari doua companii de pe piata, Petrom si BRD- Soc Gen, care contribuie cu mai mult de jumatate la capitalizarea totala a pietei.
In urma protestelor minoritarilor CNVM, au fost chemati de altfel saptamana trecuta la Parlament pentru a da explicatii privind aceasta masura si a explica care sunt posibilele consecinte.
In urma cu o saptamana reprezentantii CNVM declarau ca in urma monitorizarii Comisiei Europene s-a ajuns la concluzia ca pentru CNVM este imposibil ca autoritatea pietei de capital sa supravegheze cele cateva mii de companii care sunt listate pe piata.
Delistarea prin oferta publica este singura modalitate in care o companie poate fi delistata conform legislatiei pietei de capital, iar pretul oferit minoritarilor trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare pret platit de ofertant sau de persoanele cu care acesta actio-neaza in mod concertat in pe-rioada de 12 luni anterioare ofertei. Daca aceasta prevedere nu poate fi aplicata, pretul va fi determinat in conformitate cu reglementarile CNVM, cu luarea in considerare a cel putin trei criterii: pretul mediu ponderat de tranzactionare aferent ultimului an dinaintea derularii ofertei, valoarea activului net al societatii – conform ultimei situatii financiare auditate – si valoarea actiunilor rezultate dintr-o expertiza efectuata de un evaluator independent.
“Reglementarile pietei de capital permit in prezent delistarea prin hotararea actionarilor. Este normal, este o problema de simetrie. In conditiile in care o companie se listeaza pe Bursa in urma deciziei actionarilor si delistarea trebuie hotarata tot in AGA. Dar retragerea de la tranzactionare trebuie sa se faca printr-o oferta publica”, a declarat Farmache. El a mentionat ca prevederea din Codul bursier nu intra in “coliziune” cu dispunerea de masuri a CNVM, ci o completeaza.
Lasselsberger scoate Sanex de pe Bursa
Producatorul austriac de placi ceramice Lasselsberger intentioneaza sa delisteze luna viitoare titlurile companiei Sanex de la bursa RASDAQ. Actionarii sunt convocati pentru o sedinta extraordinara programata pentru 15 mai, principalul subiect abordat urmand sa fie retragerea de la tranzactionare a titlurilor Sanex. Principalul actionar al Sanex, cu 67,9% din titluri, este societatea Goodison Holdings, controlata de grupul austriac Lasselsberger, in timp ce SIF Oltenia detine 12,9% din capitalul Sanex, iar SIF Moldova 6,3%, potrivit ultimelor date disponibile.
Restul participatiei, de 12,7%, este controlata de alti actionari. Lasselsberger a cumparat in primavara lui 2004 vehiculul de investitii Goodison Holdings, care detinea 67,64% din actiunile Sanex, in cadrul unei tranzactii evaluate la 14 – 15 milioane de dolari. Decizia de delistare a putut fi luata dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis la inceputul acestui an o dispunere de masuri care permite companiilor sa se delisteze de pe Bursa printr-o simpla hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor. Practic, un actionar care controleaza 33% dintr-o companie poate decide delistarea.
Sanex va rascumpara titlurile actionarilor care vor formula cereri de retragere din societate la un pret care va fi aprobat la 15 mai, in baza unui raport de evaluare realizat de firma Darian Rom Suisse SRL. Administratorii companiei din Cluj-Napoca propun o perioada de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei privind retragerea, perioada in care sa poata fi exercitat dreptul de retragere din actionariat.
Societatea va achita actionarilor care solicita retragerea contravaloarea actiunilor in termen de 15 zile de la primirea cererii de retragere. Actiunile Sanex sunt listate pe RASDAQ din anul 1997, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 0,33 lei/ actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii este de 17 mil. euro. Venirea austriecilor in primavara lui 2004 la Sanex Cluj a fost asteptata cu mult interes de intreaga piata de placi ceramice din Romania. Insa, Sanex Cluj-Napoca, cel mai mare producator de placi ceramice, a raportat pentru primele noua luni ale anului trecut un profit brut de 7,4 milioane de lei (2 mil. euro), in scadere cu 61% fata de perioada similara a anului precedent, in timp ce cifra de afaceri s-a redus cu 40%, potrivit ultimului raport trimestrial al companiei.
Arena, pregatit pentru derivate
Bursa a finalizat dezvoltarea sistemului de tranzactionare propriu, Arena, pentru inceperea tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, tranzactionarea acestora urmand sa inceapa dupa luarea unei decizii in privinta fuziunii cu Bursa de la Sibiu, conform directorului general al Bursei, Stere Farmache.
Cele doua variante intre care Bursa are de ales sunt tranzactionarea derivatelor in paralel cu piata de la Sibiu sau fuziunea cu Bursa din Sibiu pentru a crea o piata de capital unica pe care sa se tranzactioneze actiuni, obligatiuni si instrumente financiare derivate. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu este in prezent singura piata pe care se tranzactioneaza instrumente financiare derivate, iar Bursa de la Bucuresti discuta de aproape doi ani fara a se fi ajuns la o hotarare definitiva, actionarii celor doua piete nereunsind sa ajunga la un acord. Problema fuziunii cu piata de la Sibiu se afla de altfel si pe ordinea de zi a Adunarii Generale a Actionarilor Bursei de Valori de la finalul acestei luni, cand ar putea fi luata o decizie finala in acest sens. Pentru a incepe tranzactionarea derivatelor, Bursa de Valori mai are nevoie in prezent de o casa de compensare, entitate care asigura decontarea tranzactiilor interpunandu-se intre cumparator si vanzator si care preia astfel riscul decontarii. Singura astfel de entitate este Casa de Compensare a pietei din Sibiu, care asigura decontarea tranzactiilor de acolo, iar Bursa de la Bucuresti detine un pachet de 5% insa vrea sa fie majoritara. In urmatoarele luni Bursa de Valori urmeaza sa introduca cumpararile in marja (cumparari finantate partial cu bani imprumutati de la broker) si vanzarile in lipsa (vanzarea de actiuni imprumutate pentru a castiga de pe urma scaderii valorii acestora). Reglementarile privind aceste tipuri de tranzactii se afla in prezent pentru avizare la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.