Propunerile Bursei de Valori București aflate pe masa de lucru
a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) stabilesc că
emitenții RASDAQ care au o capitalizare bursieră de minim un milion
de euro vor fi selectați de Bursă pentru a fi transferați pe piața
reglementată a BVB, în timp ce restul companiilor listate pe
RASDAQ vor trece pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare (ATS) al
Bursei. Bursa a mai propus ca emitenții eligibili să obțină o
derogare de la criterii precum un free-float de minim 25%, dar și
de la unele condiții de menținere la cota Bursei precum numărul și
valoarea tranzacțiilor zilnice.
Din cele peste 1.400 de companii listate pe piața RASDAQ, circa 400
se califică pentru a fi transferate la Bursă, însă transferul nu va
fi posibil fără acordul acționarilor acestora. Printre emitenții
eligibili se numără Prospecțiuni București, producătorul de
lactate Albalact din Alba Iulia, constructorul Armax Gaz Mediaș,
producătorul Ceramica Iași, producătorul de tuburi ArcelorMittal
Iași, compania de aeronave Romaero și constructorul Socot
Târgu-Mureș.
“Colaborăm în prezent cu reprezentanții Bursei de Valori București
în vederea găsirii celei mai bune soluții de abordare privind
restructurarea pieței RASDAQ, viziunile noastre în acest sens
fiind congruente. Prioritar în discuțiile noastre este transferul
de pe RASDAQ pe piața reglementată a companiilor eligibile. Vor
trece pe piața reglementată companiile care au capitalizarea
bursieră de cel puțin un milion de euro, indicator care face
eligibile un număr de 400 de societăți listate în prezent pe
RASDAQ”, a declarat Radu Toia, director general al Direcției
Generale Autorizare Reglementare din CNVM.
Au șase luni la dispoziție să se
hotărască
În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a instrucțiunii
CNVM privind piața RASDAQ, emitenții selectați vor convoca AGA
pentru a decide dacă vor intra pe piața reglementată BVB sau pe
sistemul alternativ (ATS). Dacă sunt de acord, companiile mai au la
dispoziție alte șase luni pentru întocmirea și autorizarea de către
CNVM a prospectului de admitere la tranzacționare.
“Restructurarea pieței RASDAQ va fi un program care se va derula pe
parcursul a 12 luni de la emiterea instrucțiunii legale de către
CNVM, interval în care ne vom implica activ în convingerea
emitenților să treacă la cota de tranzacționare a Bursei. Mai mult,
firmele care vor depune documentele în maximum trei luni de la data
AGA vor beneficia de avantajul unei forme simplificate a
prospectului și de scutirea de la plata taxelor percepute de BVB și
CNVM”, a afirmat Ciprian Zah, vicepreședintele Bursei de Valori
București.
Reorganizarea va duce la dispariția
RASDAQ
Măsura prin care se rezolvă statutul incert al pieței RASDAQ va
duce însă la dispariția pieței după aproape 15 ani de funcționare,
interval în care denumirea RASDAQ a devenit aproape sinonim cu
riscul, speculațiile și randamentele/pierderile de trei cifre. Deși
piața RASDAQ numără în prezent peste 1.400 de emitenți cu o
capitalizare bursieră de 2,6 mld. euro, circa o sută de societăți
sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puțin de 40
sunt tranzacționate cu o frecvență zilnică. La extrema opusă se
află emitenți ale căror acțiuni nu au mai fost tranzacționate de
ani de zile și care nu au mai transmis niciun fel de raportări,
unele aflându-se chiar în procedură de faliment.
Bursa ar putea câștiga 2,8 mld. euro la
capitalizare
Pe de altă parte, Bursa de Valori București ar putea câștiga 400 de
noi emitenți care până atunci, din cauza faptul că piața RASDAQ nu
avea un statut clar de piață reglementată, erau inaccesibile
investitorilor de talie mare care nu puteau investi decât în
companii tranzacționate pe o piață reglementată.
“Dacă toți cei 400 de emitenți vor fi de acord, impactul asupra
Bursei va fi de amploare: estimăm că capitalizarea bursieră va
crește în medie cu 2,8 miliarde de euro, iar volumul zilnic de
tranzacționare cu 1,3 milioane de euro grație creșterii
vizibilității acestor companii, precum și posibilității de a fi
incluse în portofoliile marilor investitorilor, de talia fondurilor
de pensii. În prezent, fondurile de pensii, precum și mari fonduri
străine de investiții nu pot investi pe piața RASDAQ din cauza
statutului incert al acestei piețe”, a continuat oficialul
Bursei.
Anticipând că zilele pieței RASDAQ sunt numărate, mai mulți
emitenți au început deja procedurile de admitere la cota Bursei.
Omul de afaceri Horațiu Cercel, proprietar al firmei de construcții
Concefa din Sibiu, a convocat adunarea generală în vederea
aprobării transferului acțiunilor de pe piața RASDAQ la categoria I
sau II a Bursei de la București sau la Sibex.
Un alt exemplu este societatea Foraj Sonde (FOSB) din Craiova,
controlată de oamenii de afaceri Marius și Emil Cristescu, ce
urmează a fi transferată de pe piața RASDAQ la cota Bursei, iar
acțiunile producătorului de BCA Prefabricate, controlat de Marian
Petre Miluț, se tranzacționează la Bursă de la începutul lunii
iulie.