Sprechen Sie Deutsch? In ultimii 10 ani, din ce in ce mai multe companii de pe piata energiei, gazului, retailului si a materialelor de constructii au inceput sa vorbeasca limba germana, deruland investitii de sute de milioane de euro. Metro, E.ON sau HeidelbergCement sunt doar cateva dintre firmele germane care au pariat pe Romania si acum culeg castigurile.

Retail: Au fost printre primii
Retailerii germani au fost primii jucatori internationali care au avut curajul de a intra pe piata romaneasca intr-un moment in care Romania nu era locul ideal pentru investitori, iar acum deruleaza afaceri de peste 2 miliarde de euro anual.
In 1996, germanii de la Metro au fost prima companie multinationala ce a deschis un magazin cash& carry in Romania, intr-o perioada in care economia romaneasca trecea printr-o criza. Si-au asumat un risc si au castigat, acum fiind cel mai mare jucator de pe piata, cu vanzari de aproape 1,32 miliarde de euro in 2005.
Metro si-a extins in ultimii ani prezenta pe piata locala si prin intermediul diviziei de magazine de bricolaj Praktiker (pe care a vandut-o intre timp la nivel international), iar de anul acesta prin divizia de hipermarketuri Real.
Compania germana a efectuat anul acesta o schimbare la nivel de management, aducandu-l la conducere pe francezul Francois Oliver, cel care a condus timp de 7 ani operatiunile de pe piata locala ale grupului francez Carrefour.
Praktiker a deschis primul magazin de pe piata locala in toamna anului 2002, in imediata apropiere a Metro Cash & Carry din Voluntari. De atunci, divizia de magazine de bricolaj Praktiker a deschis in fiecare an cate trei unitati. Exceptia a fost reprezentata de anul trecut, cand germanii au deschis patru magazine, acesta fiind cel mai prolific an de pana in prezent.
Spre deosebire de principalul sau concurent pe piata locala, reteaua franceza Bricostore, grupul german deschide magazine in spatii inchiriate, si nu in locatii aflate in proprietatea sa, ceea ce i-a permis sa inregistreze un ritm mai dinamic de extindere.
Praktiker opereaza in prezent 11 magazine in Cluj-Napoca, Ploiesti, Brasov, Timisoara, Bacau, Oradea, Constanta, Craiova, Arad si Bucuresti (Voluntari si Militari). Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ 105 milioane de euro si un profit brut de peste 4 milioane de euro.
Un alt grup german, Rewe, este activ pe piata locala prin mai multe divizii. Dupa reteaua de supermarketuri Billa, intrata oficial in anul 1999, germanii si-au extins activitatea si pe segmentul de magazine cash&carry cu brandul Selgros, si pe cel al magazinelor de tip discounter, cu brandurile XXL Mega Discount si Penny Market. Rewe a realizat o cifra de afaceri de 103 milioane de euro in 2005 si a anuntat ca va realiza investitii de 180-200 de milioane de euro in urmatorii cinci ani.
Selgros este cel de-al doilea jucator din retailul romanesc, dupa Metro, inregistrand o cifra de afaceri de 457 de milioane de euro in 2005, cu 80% mai mult fata de anul anterior. Retailerul german a intrat pe piata romaneasca in anul 2001, prin deschiderea primului magazin in Brasov, unde se afla si sediul administratiei centrale, pentru ca in anul urmator sa fie deschise trei magazine. Investitia medie intr-un magazin cash& carry Selgros este situata la 15 milioane de euro, ceea ce face ca investitiile totale ale companiei sa depaseasca 180 de milioane de euro pana in prezent.
Cel mai activ segment al pietei de retail din acest an pare a fi cel al magazinelor de tip discounter, unde se lupta in prezent grupuri germane (Tenglemann cu brandul Plus, Schwarz cu brandul Kaufland, Rewe cu XXL Mega Discount si Penny Market).
Grupul german Tenglemann a intrat pe piata romaneasca la finele anului trecut prin reteaua de magazine de tip discounter Plus. Cu un numar de 15 magazine Plus deschise in acest an, nemtii de la Tenglemann au anuntat investitii de 45 de milioane de euro in extindere.
Compania germana detine un centru logistic de 15 milioane de euro la Ploiesti, ce are capacitatea de a aproviziona 60 de magazine Plus pe intreg teritoriul tarii. Retailerul german si-ar putea extinde in acest an suprafata de depozitare din cadrul centrului logistic de la Ploiesti cu 10.000 de metri patrati pentru a tine pasul cu cresterea numarului de magazine.
Plus Discount si-a programat pe termen mediu deschiderea a 120 de magazine in toate orasele din Romania cu peste 40.000 de locuitori.
Un alt magazin de tip discounter de origine germana prezent pe piata romaneasca este hipermarketul Kaufland, intrat pe piata la sfarsitul anului trecut.
Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 3,7 milioane euro, investitiile totale realizate pe piata autohtona ajungand la circa 200 de milioane de euro. Compania doreste sa deschida in urmatorii patru ani circa 50 de magazine.
Principalele locatii vizate de Kaufland pentru deschiderea de magazine sunt orasele cu peste 150.000 de locuitori, suprafata de vanzare a hipermarketurilor variind intre 3.500 si 5.000 mp. Investitia medie intr-un magazin Kaufland este de 8-10 milioane de euro.
Kaufland, firma care practica un concept de hipermarket cu politica de discount, are circa 700 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croatia si Romania. Grupul Schwarz, din care face parte si Kaufland, are peste 166.000 de angajati, realizand in 2005 o cifra de afaceri de peste 40 mld. euro.

“Locomotiva” germana functioneaza si in gaz si energie
Grupul german E.ON este singurul investitor strain care a reusit sa-si construiasca un portofoliu integrat de activitati, care cuprinde atat distributie de energie (Distrigaz Nord si E.ON Moldova), cat si de gaze (E.ON Ruhrgas).
E.ON Moldova, distributia de electricitate intrata in portofoliul gigantului de utilitati german E.ON, a raportat in primul an sub conducere straina un profit brut de 1,2 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 302 milioane de euro.
Distributia de electricitate a fost preluata de grupul german in octombrie anul trecut, in cadrul unei tranzactii de 100 de milioane de euro.
Germanii au schimbat structura organizatorica a companiei, pe care au denumit-o E.ON Moldova, in urma unei analize care a luat in calcul si liberalizarea pietei de energie. Astfel, sucursalele de distributie la nivel judetean au fost inlocuite prin infiintarea de departamente pe categorii, de activitati.
Noua organigrama constituita cuprinde directiile de distributie, furnizare, finante si de servicii corporative. Acestea deruleaza operatiuni la nivel de companie si nu de sucursala.
E.ON Gaz Romania a inregistrat anul trecut pierderi nete in valoare de 121 mil. lei (36,4 mil. euro) si o cifra de afaceri de 2,09 mld. lei (580 mil. euro). Pierderile au fost determinate de cresterea preturilor gazelor naturale achizitionate de companie intr-o masura mai mare decat la consumatorii finali.
De la inceputul anului, E.ON Gaz Romania a fost reorganizata si functioneaza in prezent prin intermediul a sapte divizii cu functii separate, printre care se numara si departamentul de marketing si vanzari.
Grupul german a preluat in iulie anul trecut 51% din actiunile Distrigaz Nord, in cadrul unei tranzactii de 304 milioane de euro.
E.ON Ruhrgas mai detine actiuni si la compania producatoare de energie electrica si termica CCNE, precum si la furnizorul de gaze local Congaz Constanta.
In 2004, compania a raportat un profit net de 6 mil. euro la afaceri de 238 mil. euro. Compania de distributie a gazelor intrata in portofoliul E.ON Ruhrgas estimeaza o pierdere de 27 mil. euro pentru 2005.
Achim Saul, directorul general adjunct al companiei, declara intr-un interviu acordat Ziarului Financiar ca rezultatele Distrigaz Nord sunt dezamagitoare si ca aceasta pierdere se datoreaza in principal faptului ca pretul gazelor la consumatorul final nu a crescut odata cu pretul de achizitie al gazelor naturale.
O prezenta importanta pe piata romaneasca este si concernul german Siemens, una dintre cele mai mari companii industriale din Europa. Siemens a obtinut in Romania in primul semestru al anului un profit net de aproximativ 3,5 mil. euro, fata de un milion de euro in aceeasi perioada din 2005. Cifra de afaceri a Siemens in Romania a fost de aproximativ 140 mil. euro.
O pondere importanta in cresterea activitatilor companiei Siemens o are colaborarea cu societatea Transelectrica, pentru care Siemens deruleaza trei mari proiecte: Bucuresti Sud, Iernut si Fundeni.
De asemenea, cele doua companii au semnat anul acesta un contract pentru realizarea statiei de 400 kV Nadab. Proiectul de 5,7 milioane de euro, finantat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), va asigura o conexiune importanta a retelei romanesti de inalta tensiune la reteaua ungara.
Un alt proiect important derulat de Siemens este cel pentru securizarea frontierelor de nord-est ale Romaniei, prin extinderea retelei de comunicatii voce-date de-a lungul judetelor Botosani si Suceava.
Valoarea contractului, finantat prin programul PHARE,
se ridica la 5,1 milioane de euro. Autoritatea contractanta este Ministerul Finantelor Publice, prin Oficiul de Plati si Contracte Phare, iar beneficiarul este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Politia de Frontiera.
Siemens activeaza in Romania prin intermediul mai multor companii in domenii precum energie, IT & C, comunicatii, industrie sau infrastructura.

Case construite cu tehnologie nemteasca
Dinamica pietei constructiilor i-a determinat pe producatorii germani sa investeasca in ultimii ani peste 300 mil. euro in dezvoltarea capacitatilor de productie pe care le detin in Romania. Germanii au intrat pe piata locala atat prin achizitii, cat si prin dezvoltarea unor capacitati de productie in sistem greenfield (investitie de la zero).
Ciment, betoane, geamuri termoizolante, tamplarie din PVC sau adezivi, sunt doar cateva dintre materialele care sunt fabricate de producatorii germani in Romania. Unul dintre cei mai puternici producatori de materiale de constructii din Germania, HeidelbergCement a intrat pe piata romaneasca in 1998, iar investitiile sale pana in prezent se situeaza in jurul valorii de 260-270 milioane de euro.
Cursa investitorului german a inceput cu achizitia fabricii de ciment de la Bicaz, dupa care au urmat Casial Deva in 2000 (vanduta de austriecii de la Lasselsberger), respectiv fabrica de la Fieni in toamna anului 2002 (cumparata de la Tagrimpex). Ca urmare a cresterii de pe piata cimentului, Carpatcement a majorat in 2004 productia de ciment de la 1,7 mil. la 2 mil. tone. Operatorul german dispune de o capacitate instalata de 3,1 mil. tone in trei fabrici. Afacerile grupului german pentru anul curent ar putea depasi 220 mil. euro, pe cele trei piete pe care activeaza: ciment, agregate si betoane. Pe piata tubulaturii din plastic, concernul Rehau a intrat pe piata interna in 1996 si a investit pana in prezent peste 13 milioane de euro, avand 136 de angajati in sase locatii din tara. Interesul germanilor in Romania a crescut odata cu derularea proiectelor mari de infrastructura.
Lucrarile de reabilitare si modernizare a soselelor din Bucuresti si inceperea marilor proiecte de infrastructura rutiera vor ridica piata de tubulatura cu circa 20% anul acesta. Astfel, Rehau estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 36 mil. euro, in crestere cu circa 15% fata de anul trecut.
Compania a fost prezenta cu structuri de vanzari pana in 2003, cand a fost finalizat proiectul de investitii de 5,5 mil. euro pentru o fabrica de tubulatura din PVC si polietilena la Sibiu. Rehau a participat la proiectul de modernizare a suprafetei de joc de pe stadionul “Lia Manoliu” cu produse in valoare de 3,6 mil. euro pentru infrastructura, destinate drenajului, si produse pentru incalzirea gazonului pe timpul iernii. Portofoliul companiei este foarte variat, de la tubulatura din PVC si polietilena, pana la instalatii electrice, sanitare, termice si subterane, unde concureaza cu jucatori precum Romstal sau Energi Co. Rehau este un jucator important si pe piata de profile din PVC, unde concureaza cu Gealan, Veka, Lipoplast Timisoara sau Suki Bucuresti.
Pe piata de profile din PVC a patruns puternic si Gealan, care a intrat in Romania din 1994 si a investit pana in prezent 7 mil. de euro. Compania va investi in acest an aproximativ 3,5 mil. euro pentru extinderea capacitatilor de productie si modernizare tehnologica, decizie care face parte din programul de investitii al companiei, care va ajunge la circa 7 mil. euro in urmatorii doi ani. Aproximativ 10% din vanzarile profilelor Gealan sunt destinate exportului pe pietele din Bulgaria, Ucraina, Moldova, Turcia si Germania.
Un alt producator german care s-a pozitionat strategic pe piata romaneasca, Henkel Bautechnik, a investit pana in prezent peste 10 milioane de euro. Henkel Bautechnik Romania a intrat pe piata in 1999 si detine din 2000 o fabrica de adezivi si din 2004 o unitate de productie a amorselor si a tencuielilor, ambele in Pantelimon. Henkel Bautechnik Romania a fuzionat anul acesta cu firma de bunuri de larg consum Henkel Romania, dupa ce proiectul de fuziune a fost aprobat recent de actionarii celor doua firme.
Fuziunea celor doua societati a fost decisa de reprezentantii Henkel Austria GmbH, asociat unic al Henkel Romania si actionar principal al Henkel Bautechnik, care detine 99,9% din titluri. Henkel Bautechnik Romania estimeaza o cifra de afaceri de 32 mil. de euro, in crestere cu 20% fata de 2005. Compania a investit anul trecut aproape 3,5 milioane euro pentru realizarea unei fabrici de adezivi pentru constructii sub marca Ceresit in localitatea Pantelimon. Adezivii se adreseaza atat pietei interne, cat si exportului catre Serbia, Republica Moldova si Bulgaria.
Vanzarile de adezivii pentru placari ceramice Ceresit au cea mai mare pondere in cifra de afaceri a companiei, acestea fiind anul trecut cu 60% mai mari decat in 2004. Piata de adezivi se ridica, potrivit reprezentantilor Henkel Bautechnik, la circa 60 de milioane de euro. Potrivit datelor prezentate de companie, aceasta detine 45% din vanzarile de adezivi pentru placari ceramice din Romania si circa 20% din piata de sisteme de termoizolatie.