Polonia a ajuns la un acord cu Comisia Europeană cu privire la transferurile către fondurile de pensii private după ce oficialii de la Bruxelles s-au speriat de reacția dură a autorităților ungare, care au decis să forțeze populația să își mute pensiile de la privat înapoi la stat.
Această decizie a venit în contextul în care statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est care și-au reformat sistemele de pensii au început să caute diferite soluții pentru a-și modifica sistemele de pensii private, astfel încât acestea să nu mai atârne greu la deficit, scrie Bloomberg.
Ungaria, țara care a luat cele mai dure măsuri, a fost nevoită să “naționalizeze mascat” sistemul de pensii private obligatorii, după ce Uniunea Europeană a refuzat în toamnă să renunțe la a mai lua în considerare fondurile de la buget redirecționate către pensiile private atunci când calculează deficitul.
Autoritățile de la Budapesta au constrâns populația să se întoarcă în sistemul de pensii al statului, în consecință cei care ar fi rămas clienți ai fondurilor private și-ar fi pierdut 70% din contribuțiile la stat. Mișcarea i-a permis executivului maghiar să beneficieze de reîntoarcerea în conturile statului a 10 miliarde de euro.
“Decizia Ungariei a fost un semnal de alarmă. Comisia Europeană, probabil, a realizat că regulamentele actuale, care sunt descurajatoare pentru cei care și-au reformat sistemele de pensii, sunt și mai descurajatoare pentru acele state care nu au aplicat reforma până acum”, crede Marcin Mrowiec, economistul-șef al Bank Pekao.
Moment critic
Oficialii de la Bruxelles au respins în această vară propunerea venită din partea a nouă state ale UE, printre care și România, care pledau pentru calcularea nivelului datoriilor și al deficitelor fără a fi luate în considerate costurile pe care aceste state le suportă pentru a susține fondurile private de pensii. Majoritatea acestor state se află acum în pericol de a depăși limitele maxime de deficit impuse de Bruxelles, riscând penalizări din partea UE. Majoritatea statelor UE au sisteme de pensii nereformate, însă tendințele demografice evidențiază că persoanele active vor fi nevoite să susțină din ce în ce mai mulți pensionari.
“Ne apropiem de un moment critic, cei născuți în perioada baby-boom (de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până în anii ’70 – n. red.) se apropie de vârsta pensionării, iar populația aptă de muncă din Europa va începe să scadă începând cu 2012”, notează un raport al Comisiei Europene.
Polonia era în pericol să fie sancționată de UE
Ministrul economiei din Polonia Waldemar Pawlak a propus suspendarea plăților către fondurile private de pensii, pentru a împiedica datoria publică să depășească 55% din PIB, moment în care constituția țării cerea aplicarea unui set de măsuri de austeritate. Autoritățile de la Varșovia se așteaptă ca datoria publică să atingă un nivel de 53-54% din PIB până la finalul anului, în timp ce deficitul bugetar este evaluat la aproape 8%, în condițiile în care regulamentele UE impun o limită de 3% din PIB pentru deficit și un nivel maxim de 60% al datoriei publice. În ultimii 11 ani, autoritățile de la Varșovia au redirecționat peste 52 de miliarde de euro către fondurile private de pensii, aproape o treime din datoria publică a Poloniei.
Ministrul de finanțe Jacek Rostowski estimează că datoria publică s-ar reduce până la 40% din PIB dacă economia ar fi scutită de presiunea transferurilor către fondurile private de pensii.
“Este un pretext al guvernului pentru a redefini datoria publică fără a irita piețele. Costurile mai mici cu pensiile ar da posibilitatea adoptării euro, deși nimeni în Polonia nu ia în considerare așa ceva acum”, crede Piotr Kalisz, economistul-șef al Bank Handlowy, subsidiară a Citigroup.
Deficitul României ar coborî la 4% din PIB
Eliminarea contribuțiilor virate de stat la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) din calculul deficitului bugetului general consolidat ar însemna pentru România o reducere cu 0,4 puncte procentuale a deficitului prognozat pentru 2011, până la 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Deficitul estimat pentru anul viitor se ridică la 23,9 miliarde lei (5,5 mld. euro), reprezentând 4,4% din PIB. Contribuțiile virate la fondurile de pensii private obligatorii ar urma să fie de
2,2 miliarde lei (510 mil. euro) în 2011, ceea ce înseamnă că excluderea acestora din calculul deficitului bugetului general consolidat ar conduce la un deficit de 21,7 miliarde lei (5 mld. euro), repezentând 4% din PIB. În prezent, fondurile de pensii private obligatorii administrează active de aproape un miliard de euro și au peste cinci milioane de participanți. Ciprian Botea