Liderii PDL s-au întâlnit, în aceartă seară, informal, la sediul central al formațiunii, în pregătirea discuțiilor care vor începe marți cu premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.
Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX, luni seară, că principalele schimbări l-ar viza pe Traian Igaș, de la Interne, numele înlocuitorului urmând să fie stabilit. De asemenea, Gheorghe Ialomițianu, de la Finanțe, ar putea fi înlocuit de Bogdan Drăgoi.
Potrivit surselor citate, de portofoliul lui Igaș ar fi interesat și UNPR, mai ales că Gabriel Oprea a deținut funcția, pentru o scurtă perioadă, când încă se afla în PSD.
De asemenea, există voci sonore din PDL, cum ar fi cea a lui Sorin Frunzăverde, care se opun cooptării Elenei Udrea în viitorul Cabinet Ungureanu. Cu toate acestea, prezența Elenei Udrea în noul Guvern este foarte posibilă.
Potrivit surselor MEDIAFAX, se vehiculează de asemenea, ideea înlocuirii miniștrilor Valeriu Tabără, Valerian Vreme și Ion Ariton.
În aceste condiții, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely și Kelemen Hunor sunt printre miniștrii din vechiul Guvern care și-ar putea continua activitatea sub conducerea lui Mihai Răzvan Ungreanu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice.
De altfel, Ungureanu ar putea avea o bună colaborare cu Anca Boagiu, pe care o aprecia din perioada în care dețineau portofoliile de Externe și, respectiv, de Intergrare UE, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu.
De asemenea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu și Gabriel Oprea sunt, în continuare, pe lista membrilor Executivului.
Orban este apreciat, profesional, de premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, care l-a susținut pe fostul negociator cu UE pentru postul de comisar european pentru multiligvism.
Ungureanu a declarat, luni, la Palatul Cotroceni, că va începe marți dimineață discuțiile cu partidele din coaliție în vederea elaborării programului de guvernare și a “identificării formulei optime de cabinet”.
“Guvernul pe care îl voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de încrederea cetățenilor României, are nevoie de o direcție care nu poate veni decât dintr-o viziune politică”, a spus el.
El a adăugat că opțiunile sale ideologice au fost întotdeauna de dreapta.
Liderii coaliției au convenit să înceapă încă de marți dimineața consultările pentru formarea viitorului guvern, astfel încât audierile în Parlament ale noilor miniștri să fie încheiate cel târziu miercuri, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit Constituției, mandatul premierului interimar nu poate depăși 45 de zile, iar candidatul pentru funcția de prim-ministru, desemnat de președinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Pe de altă parte, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Alineatul 3 al articolului arată că programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Candidații pentru funcția de ministru nominalizați de premierul desemnat de președinte sunt audiați în comisiile de specialitate reunite din Parlament, votul acestora fiind consultativ.
Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile și numai după respingerea a cel puțin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului.
“După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”, se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituției.
Conform articolului 89 din Constituție, “după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Grupurile din actualul arc guvernamental dețin cu aproximativ 30 de parlamentari mai mult decât opoziția. Puterea are la Senat 68 de reprezentanți, iar opoziția are 66 de senatori.
La Cameră, puterea se poate baza pe 176 de voturi, în timp ce PSD și PNL au, împreună, 147 de parlamentari.
În afară de aceștia, mai sunt cinci deputați și un senator independenți.