Cafeaua -aliment, medicament sau drog?

Originar din Etiopia, cafeaua este cunoscuta in lumea araba inca din secolul XIV. Initial, infuzia din frunze si fructe a fost folosita pentru proprietatile sale medicinale (descrise de Avicena ).
Interzicerea alcoolului de catre Coran si dezvoltarea tehnicii de preparare a bauturii din boabe prajite si macinate au contribuit la cresterea popularitatii cafelei printre arabi. Abia in secolul XVII, aroma misterioasa cucereste Europa, fiind si azi foarte apreciata. In toata lumea se consuma anual aproximativ cinci milioane de tone de cafea.

Care este misterul acestei bauturi?
Analiza biochimica ne ofera un raspuns partial.Fructul verde contine: protide 5-14%, lipide 12-14%, glucide 6-7%, minerale (sodiu, potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier ) 4-5%, vitamine, acizi organici, alcaloizi (cafeina 1-2%). In cafeaua prajita apar substante aromatice si elemente toxice complexe. Bautura preparata nu mai contine decat oligoelementele, vitamina PP, cafeina si substantele toxice. Efectele bune sau rele ale cafelei asupra organismului se datoreaza in special cafeinei:
* La nivelul scoartei cerebrale realizeaza optimizarea functiilor psihice si senzoriale iar la nivelul bulbului stimuleaza centrii respiratori (creste amplitudinea si calitatea respiratiei). Un studiu efectuat in SUA pe 48.000 indivizi sustine rolul cafeinei in prevenirea bolii Parkinson.
* Stimuleaza functia contractila a miocardului, creste ritmul si debitul cardiac . Determina vasoconstrictie periferica si cresterea presiunii arteriale.
* Stimuleaza secretia gastrica si peristaltismul intestinal. Previne formarea de calculi biliari, prin stimularea contractilitatii biliare si scaderea cristalelor de colesterol din bila (Leitzmann )
* Previne litiaza renala prin cresterea diurezei
* studii recente sugereaza un efect de prevenire al diabetului zaharat de tip 2 , dar la cantitati mari de cafea (peste 7 cesti pe zi)
Majoritatea acestor efecte benefice se instaleaza la un consum moderat de cafea (30-200 mg/zi) , de catre un organism in plina stare de sanatate. In caz de epuizare fizica, psihica, stare de boala sau consum exagerat, cafeaua devine un factor nociv :
* Deregleaza metabolismul lipidic ( creste LDL-colesterolul )- risc pentru cardiopatia ischemica si ateroscleroza (cu formele severe:infarct miocardic si accident vascular cerebral). Cafeina are efect aritmogen si hipertensiv.
* Are efect hepatotoxic (cresterea transaminazelor in cazul consumului exagerat) poate declansa colici biliare si renale.
* Este un factor ulcerogen important (prin stimularea prelungita a secretiei gastrice si favorizarea infectiei cu Helicobacter pylori )
* Decompenseaza afectiuni psihice (anxietatea , depresia , psihozele)
Considerata antidotul oboselii si un aliat in combaterea stresului, cafeaua este un prieten care “triseaza cand nu-l cunosti cu adevarat”(C.Stavros )
Efectul cumulat in timp asupra psihicului este devastator: creaza dependenta psihica,fizica si toleranta (cresterea treptata a dozei). Consumul abuziv (de peste 500 mg cafeina/zi adica peste 4 cani) determina intoxicatie (cafeinism):neliniste, insomnie, agitatie psihomotorie , semne cardiovasculare.
Aliment, medicament sau drog? – o intrebare la care fiecare trebuie sa raspundem.

Internet pentru medici
Pragmatism si calitate britanica, asa se pot defini paginile administrate de BMJ Publishig Group Ltd. – ramura editoriala a Asociatiei Medicale Britanice (BMA) la adresa www.BMJ.com.
Pe langa rubricile obisnuite ale unui site medical(consultarea editiei curente, scrisorile catre editor, arhiva – bine organizata) Jurnalul Medical Britanic -formatul electronic contine capitole aparte :
* BMJ-career acopera (transparent ) oportunitatile de studiu, burse, cariera in domeniul medical
* Prin Student BMJ prestigioasa publicatie britanica sustine si promoveaza interesele studentilor in medicina
* Inedita si interesanta este locatia PubMed care gazduieste un magazin virtual, grupuri si teme de discutie
In lumea medicala anglo-saxona, dar in special in domeniul asistentei medicale primare, Colegiul Regal al Medicilor Generalisti este o autoritate incontestabila.Este o societate medicala care prin vechimea sa si prin profesionalismul pe care-l promoveaza printre membrii sai a impus respect nu numai in Regatul Unit. Intr-un adevarat stil britanic, sub emblema “Cum scientia caritas” , la adresa www.rcgp.org.uk se deschide site-ul Colegiului Regal al Medicilor Generalisti .Aici se pot gasi informaaii privind organizarea si functionarea acestei asociatii, al carei scop declarat este promovarea excelentei in practica medicala.Din pacate pentru vizitatorul roman o parte din informatii(inclusiv accesul la publicatia colegiului – British Journal of General Practice ) sunt restrictive.
Incet, dar sigur, informatia prin Internet devine o afacere.Din pacate pentru navigatorul avid de cunoastere din ce in ce mai multe site-uri restrang accesul . In locul unei pagini de informatie la zi apar cuvintele: SUBSCRIPT NOW si PASSWORD.

De la droguri naturale la droguri sintetice
In umbra societatii in care traieste omul a platit intotdeauna un tribut greu civilizatiei: drogurile. Acest termen cuprinde substante farmacologic active care utilizate abuziv consuma resursele(biologice,psihice) organismului determinand afectarea grava a functiilor biologice, psihice si sociale ale individului. Drogurile implica dependenta , adica folosire compulsiva, incluzand : o dependenta psihologica (dorinta de nestapanit), o dependenta fiziologica (fenomene de sevraj la intreruperea consumului) si toleranta (necesitatea de a creste doza pentru a obtine efectul dorit).
Inca din timpuri stravechi, omul a descoperit in plante substante fara valoare alimentara,dar care aveau proprietati medicinale sau il faceau sa se simta mai bine.

Realitatea virtuala, un pericol ?
Daca in trecut erau consumate aproape fara restrictie droguri naturale, timpurile moderne au adus drogurile sintetice (obtinute in laborator, alaturi de medicamente). Toxicomania a devenit un grav fenomen social.Chiar daca privim cu ingrijorare acest flagel, pentru cei mai multi dintre noi el ramane un rau indepartat.
Totusi nu suntem la adapost de a deveni dependenti.si nu numai de droguri. Desi sunt privite cu ingaduinta tutunul, alcoolul si cafeaua raman droguri (provoaca dependenta si determina -conform definitiei OMS-modificari ale functiilor organismului ).
Dar in noul mileniu, un alt “drog” se face simtit din ce in ce mai mult prin efectele sale nocive: realitatea virtuala. Tot mai multi tineri ( si la varste din ce in ce mai mici ) sunt atrasi de mirajul computerului. Pana la un punct, calculatorul functioneaza ca un instrument de valorificare a informatiei si mijloc de recreere. Dar cand tot mai multi tineri de varsta scolara se departeaza de scoala , de prieteni, de familie pentru a petrece zile si nopti in fata monitoarelor ne intrebamdaca nu cumva computerul a devenit un nou drog, un drog modern  care determina dependenta.