Desi consumam mai putin de jumatate din cafeaua pe care o bea un european, apetitul romanilor pentru cafenele tematice asigura un profit de 40.000 de euro pe an proprietarilor.
Tematica cel mai des intalnita in cafenele cu specific este cea orientala, cu produse precum narghileaua si cafeaua la nisip pe care o poti savura intr-un decor cu sfincsi si pereti imbracati in rogojina, menite sa te transpuna in perioada veche a Egiptului.
Deschisa in 2000, Valea Regilor este prima cafenea de acest gen nu numai din Bucuresti, dupa spusele proprietarului, Loay Khamis, iar dupa aceasta idee, s-au deschis, pana in prezent, numai in Bucuresti, mai mult de zece cafenele, toate avand in comun narghileaua.
Krishna caffe, cea mai recenta cafenea care se inscrie in aceeasi tendinta, a fost deschisa in aprilie, in acest an.
“O cafenea cu specific presupune cheltuieli mari. Daca initial aveam planificata o investitie de 25.000 de euro si o perioada de demarare a afacerii de o luna, in final s-a ajuns la 50.000 de euro, iar cafeneaua a fost inaugurata abia dupa doua luni si jumatate”, spune Berenghi Catalin, proprietarul cafenelei.
El apreciaza ca amortizarea investitiei se va realiza intr-un an, in prima luna de functionare, cafeneaua inregistrand o cifra de afaceri de 30.000 de lei (8.279 de euro) si un profit de 10.000 de lei (2.759 de euro). “E un business foarte profitabil, pentru ca la cafenele se merge pe un adaos comercial de 100%. Produsul costa 50%, iar tu pui restul de 50% sau chiar mai mult, pana la 100%”, iar pentru 2006, proprietarul se asteapta la un profit de 20.000-30.000 de euro.
Cel mai dificil a fost gasirea si inchirierea locatiei, care, datorita structurii, a impus oarecum si tema cafenelei. Reproducand o parte din atmosfera si cultura indiana, cafeneaua a fost gandita in cele mai mici detalii. Pentru design interior a fost angajat un arhitect, iar mobilierul cu mese joase si canapele rosii facut la comanda, tavanul acoperit cu voaluri si modelul pernutelor sunt inspirate din reviste indiene. Numai pretul picturilor realizate de doi studenti la arhitectura au costat 800 de euro.
“La inceput, ne-am confruntat cu cateva probleme, pentru ca eu nu aveam experienta in afaceri de genul asta, nici in partea care tine de comert si furnizori si nici macar nu merg prin cluburi, nu fumez si nici nu beau. Cand au vazut insa ca se deschide o cafenea, furnizorii au fost cei care ne-au abordat pe noi”, povesteste Berenghi.
In cea mai mare parte, aprovizionarea se face pe plan local, pentru ca este cea mai ieftina si mai rapida cale. Insa afacerea presupune si un stoc permanent de produse importate din India, in valoare de 7.000 de lei (1.931 de euro) pe luna la care se adauga 700 de euro, costurile fixe pentru spatiu si trei angajati. Singurele produse importate sunt tutunul si ceaiul, iar pentru bauturi si cafea, cafeneaua are furnizori pe plan local: Coca-Cola, Lavazza.
Meniul contine atat ceaiuri, cu peste douazeci de arome (de fructe, vanilie, iasomie, ceai indian, negru, rosu, verde si antistres) si produse pe baza de cafea, cat si prajituri, racoritoare si bauturi alcoolice.
Pretul unui ceai e de 8 lei (2,30 euro), iar specificul lui reiese atat din aroma, cat si din modul in care este servit: in ceainice de un litru si vase indiene, pe masute joase, intr-o atmosfera intima, cu muzica orientala si uleiuri parfumate, in care personalul isi face simtita prezenta doar atunci cand aude sunetul clopotelului.
“Aceasta cafenea a fost creata pentru a fi un loc romantic, dar treptat, am vazut ca acest lucru nu prea merge. Lumea care vine face zgomot, tipa, si nu prea mai e romantic cand vin zeci de oameni. De aceea, clopotelul e foarte practic, pentru ca oricat de tare ar fi muzica, tot se aude”, explica Berenghi.
Original e si modul de plata, pentru ca factura e adusa intr-o caseta de lemn sculptata, cu marimi ce variaza in functie de suma.
Pretul unei cafele porneste de la 5 lei (1,42 euro) pentru un espresso sau cappucino si ajunge si la 15 lei (4,27 euro) pentru retetele indiene de cafea, cum ar fi specialitatea casei, “Krishna caffe”, ce contine espresso, frisca lichida, crema de whisky, lichior de cafea si inghetata.
Desi proprietarul se mandreste cu peste zece retete de cafea indiana, cele mai cerute produse sunt narghileaua si vinul. “Chiar am fost un pic surprinsi, pentru ca suntem printre primii, in randul cafenelelor si restarantelor din Bucuresti, la vanzarea de vinuri. E chiar impresionant pentru o cafenea de genul asta sa ajunga sa vanda atata vin.”
Pretul unei sticle de vin de 750 ml variaza intre 15 lei (4,27 euro) pentru o sticla de “Sange de taur” si 33 de lei (9,4 euro) pentru una de Cabernet sau Feteasca. Fumatorii de narghilea pot scoate din buzunar, in functie de aroma si numarul de carbuni, intre 13 lei (3,7 euro) si 35 de lei (10 euro).
Ca achizitie, pretul unei narghilele se situeaza intre 20 de lei (5,7 euro) si 250 de lei (71 de euro), cele mai scumpe fiind cele egiptene si siriene. Pretul e diferit in functie de aspect, tara de provenienta, dimensiuni si numarul de furtunuri. Insa, daca e intretinuta bine, o narghilea rezista cinci, zece ani.
Dintre cele cincisprezece arome de narghilea pe care le ofera cafeneaua (cirese, caise, piersici, iasomie, banane), cea mai ceruta e cea clasica, de mere. Modul de preparare al unei narghilele poate fi si personalizat, iar daca e bine facuta, o narghilea rezista si la o ora de consum. “Avem o reteta speciala de tutun, adus direct din India, dar pentru ca am avut si multi clienti fumatori de narghilea care cereau si ceva mai tare, oferim si narghilele cu vin sau vodca. Iar dupa o narghilea cu vodca, clientul nu mai poate nici sa urce scarile”, adauga proprietarul cafenelei.
Desi romanii nu cunosc foarte multe despre narghilele, iar “multi sunt sceptici, asociind-o cu ideea de droguri”, numarul in crestere al cafenelelor a transformat comertul cu narghilele intr-o afacere cu o marja de profit de 30% pe an, a declarat Dragos Dumitru, asociat al magazinului online www.narghilele.ro.
Dupa numai sase luni de activitate, Krishna caffe are si clienti fideli. “Avem clienti de toate felurile: romani, arabi sau chiar indieni. De obicei, cafenelele sunt pline, romanul nu are bani, dar bea cafea si fumeaza, asa ca gaseste el 50.000 de lei pentru o cafea sau o bere cu prietenii. Iar cine intra o data la Krishna caffe vine si a doua oara, pentru ca nu e ca la alte cafenele, unde te mai duci cand iti mai aduci aminte.”
Pentru fidelizarea clientelei, proprietarul a avut, de la inceput, o strategie originala pentru piata din Romania. “Am mers pe principiul ca de banii pe care i-am fi investit in publicitatea in reviste de specialitate, unde pentru o jumatate de pagina platesti 400-500 de euro, sa oferim clientilor ceva in plus pe langa consumatie: covrigei, alune, curmale sau kiwi. Iar lumea vine, pentru ca de fiecare data oamenii primesc ceva.”
Dupa aceeasi idee, se inchiriaza si spatiul: nu se percepe chirie daca sunt mai mult de 15 invitati, iar daca consumatia este de peste 200 de lei (57 de euro), sarbatoritul primeste tortul din partea casei.
Cafeneaua s-a dovedit o afacere profitabila de la inceput, chiar daca in primele luni a fost sustinuta si din alte surse. Pe viitor, Berenghi vrea sa-si dubleze spatiul actual, din demisolul de pe Bd. M. Kogalniceanu si sa se extinda si in provincie cu pana la zece cafenele in 2007. “Zilele trecute am fost la Deva, Alba-Iulia si Cluj. Acolo sunt niste piete virgine pur si simplu. Intr-un oras de 70.000-100.000 de locuitori, exista doar trei, patru cafenele pline tot timpul, iar meniul e mult mai restrans ca in Bucuresti. Aici, concurenta fiind foarte mare, trebuie tot timpul sa iesi cu ceva in evidenta, sa-i dai ceva in plus clientului si sa-l faci sa se simta bine, altfel il pierzi.”
Pe langa pret, tematica unei cafenele poate fi si un criteriu de selectie a clientelei. Aceasta a fost si ideea deschiderii cafenelei Studio Cafe situate in centrul cultural al Bucurestiului.
“Noi am pornit aici cu ideea de ambient in alb si negru, de studio foto. Cafeneaua e un loc select din prima clipa cand am deschis. Chiar in prima zi de functionare, am avut o lansare DIOR in cafenea, iar ca invitat pe Gabriel Hennessey. M-am legat de moda, pentru ca aveam contacte in acest domeniu si am vrut sa fie o cafenea unde sa gasesti si ultimul Vogue si o fotografie de-a lui Hennessey, sa fie altfel”, spune Madalina Dorobantu, asociata la Studio Cafe.
Inaugurata in noiembrie 2005, cafeneaua a presupus o investitie de 100.000 de euro, incluzand mobilier facut la comanda in Italia in valoare de 20.000 de euro, lampi de sticla Murano (10.000 de euro), termopane, ventilatie, plasma, servicii wireless, instalatie sanitara.
Studio Cafe are o capacitate de 80 de locuri cu tot cu terasa si asigura si locuri de parcare, iar din luna iunie s-a extins si cu un al doilea spatiu in Piata Victoriei, insa de data aceasta, cu o tematica de studio make-up.
“Cafeneaua e categoric o afacere profitabila, altfel nu ne extindeam. Orice cafenea din Bucuresti merge destul de bine datorita faptului ca poti sa practici un adaos comercial destul de mare, care variaza in functie de produs. In 2005, am avut o cifra de afaceri de 1000.000 de lei (276.000 de euro) si un profit de 150.000 de lei (41.400 de euro), iar in 2006, pana in luna iunie, profitul a crescut cu 30%.
Cele mai mari costuri sunt cele pentru chiria spatiului (16.000 de lei pe luna) si cheltuielile pentru furnizori, care ajung la 50.000-70.000 de lei (14.245-19.943 de euro) pe luna.
Cu o experienta de patru ani pe aceasta nisa, Dorobantu considera ca o cafenea cu tematica este o afacere pretentioasa, in care cel mai mult conteaza detaliile. Pentru amenajarea spatiului a lucrat cot la cot cu un arhitect, meniurile sunt facute la o agentie de publicitate, iar paharele si solnitele le-a achizitionat din Milano.
Insa nu e o afacere lipsita de dificultati.
“Inchirierea spatiului e o foarte mare problema in Bucuresti. Chiar nu sunt spatii, iar daca gasesti sunt foarte scumpe. Aceeasi chirie este si in Viena, dar acolo cel putin 50% din populatie iese la o cafea, comparativ cu 10-15% in Romania.”
Pregatirea personalului este o alta problema pentru un astfel de business si presupune training-uri periodice. “Pe langa marea fluctuatie de personal din domeniul asta, ne confruntam si cu o pregatire foarte slaba. Serviciile lasa de dorit, de exemplu, scrumiera trebuie schimbata cel putin la doua mucuri de tigara, servirea trebuie sa fie rapida, iar cei mai multi nu sunt indeajuns de amabili cu clientii. Trebuie sa stai in cafenea cu gura pe ei ca sa ajunga la un anumit standard.”
Alcatuirea meniului s-a realizat cu ajutorul unui trainner de origine romana, insa cu experienta dobandita in SUA si Italia. Preturile practicate de cafenea sunt la nivelul celor de la Turabo, cuprinse intre 5 lei (1,42 euro) si 15 lei (4,27 euro).
Atrasi de cafea, fotografie sau de serviciul wireless, profilul clientului variaza de la tineri la oameni de moda sau businessmen.
“Avem foarte multi oameni de business care ne sunt clienti fideli si care isi fixeaza aici intalnirile de afaceri, insa dupa-amiaza vin si foarte multi designeri, dar si oameni normali si foarte multi tineri.”
Pe termen lung, proprietarii cafenelei intentioneaza sa francizeze ideea si, eventual, sa se extinda cu inca sapte locatii si in provincie, in orase precum Galati si Constanta.
Pentru afaceri de tipul magazinului-cafenea H2O, magazin de sport extrem, cafeneaua nu e o afacere in sine, ci doar un pretext de intalnire a practicantilor de sport extrem si de promovare a lifestyle-ului acestora.
Magazinul, ca brand, functiona de patru ani, insa asociatii Iulian Tache si Simona Timis l-au deschis ca si cafenea in 2005 cu o investitie de 15.000 de euro, intr-un spatiu de 90 mp, in zona veche a Bucurestiului.
Consumatia medie e o cafea si o apa plata, iar preturile sunt de 4 lei (1,13 euro) pentru un espresso si 5 lei (1,42 euro) pentru un capuccino.
Proprietarul se declara multumit de business, dar nu poate vorbi si de un profit pe partea cafenelei, care e mai mult o strategie de marketing.
“Magazinul de aici, in combinatie cu cafeneaua e o conceptie proprie pe care nu am mai vazut-o in alta parte, care s-a inscris in dorinta de a aduna oamenii pasionati de sport pentru a sta de vorba. E o combinatie intre business si lifestyle. Face bine si business-ului ca oamenii sa vorbeasca si sa vada marfa si e, totodata, si un mod de fidelizare. E foarte frumos sa-ti ofere cineva o cafea cand intri intr-un magazin sa te uiti la produse sau intr-un catalog”, spune Iulian Tache.
Afacerea pe scurt
Investitia initiala variaza de la 15.000 la 100.000 de euro, in functie de locatie, mobilier, aparatura
Amortizarea investitiei se face intr-un an de zile
Profitul poate fi si de 100%
Chiria poate ajunge si la 16.000 de lei (4.500 de euro) pe luna, iar cheltuielile cu furnizorii la 50.000-70.000 de lei (14.245 – 19.943 de euro)
Cifra de afaceri poate ajunge si la 1 mil. lei (276.000 de euro)
Pretul unei cafele variaza intre 5 lei (1,42 euro) si 15 lei (4,27 euro)
Profitul mediu anual este de 40.000 de euro
Pentru cafenele in care serviti produse importate din tari precum India, Maroc sau Egipt aveti nevoie de un stoc permanent in valoare de 7.000 de lei (1.931 de euro)
Pretul de achizitie a unei narghilele variaza intre 20 de lei (5,7 euro) si 250 de lei (71 de euro), cele mai scumpe fiind cele egiptene si siriene