Cancelarul Austriei Werner Faymann anticipează o “campanie anti-nucleară” europeană, care ar trebui să înceapă în acest an cu strângerea de semnături în șase state membre, cu obiectivul pe termen lung de închidere a tuturor centralelor nucleare din UE, transmite Reuters.
Conform Tratatului de la Lisabona, petițiile care strâng cel puțin un milion de semnături pot deveni propuneri legislative promovate de Comisia Europeană, Faymann anticipând că reglementările care facilitează acest proces ar trebui ratificate în iunie.
Astfel ar trebui să câștige teren activiștii împotriva energiei nucleare, consideră premierul austriac.
“Mă aștept ca această campanie să înceapă în toamnă, cu promovarea petiției în cel puțin șase state UE. Scopul este o renunțare la nivel european la strategia nucleară, adică o Uniune Europeană fără centrale nucleare. Va fi un drum lung”, a declarat Faymann într-un interviu publicat luni de ziarul Oesterreich.
Austria este unul dintre cei mai vehemenți opozanți ai strategiei nucleare și a interzis construcția de centrale nucleare în 1974.
Dezastrul de anul trecut din Japonia a întărit opoziția activiștilor împotriva energiei nucleare, guvernul german anunțând închiderea treptată a tuturor unităților de acest tip până în 2022.
În același timp, divergențele de la vârful UE privind strategia nucleară s-au adâncit mai mult ca niciodată în urma dezastrului de la Fukushima.
Într-un alt interviu, ministrul austriac al Mediului Nikolaus Berlakovich a declarat pentru Oesterreich că Austria nu va mai importa energie electrică generată în centrale nucleare după ce producția autohtonă de energie din surse regenerabile va ajunge la un nivel care va permite țării să devină exportator, obiectiv stabilit pentru 2014-2015.
România deține o singură centrală nucleară, la Cernavodă, cu două reactoare operaționale. Unitatea este controlată de Ministerul Economiei, prin compania de stat Nuclearelectrica. Un consorțiu format din Nuclearelectrica, Enel și ArcelorMittal Galați este însărcinat cu construcția a încă două reactoare, pentru a dubla capacitatea centralei.
Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcția unităților 3 și 4 au început în 2006. Potrivit planurilor de la acea dată ale Guvernului, construcția celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 și să se încheie în 2014-2015.
În prezent, compania caută noi acționari pentru continuarea proiectului de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la CNE după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) și GDF SUEZ (Franța-Belgia), care au semnat acordul de investiții în 2008, s-au retras din proiect.
Centrala de la Cernavodă asigură aproape 20% din consumul național de energie electrică.
Aproape 30% din consumul de energie din UE este asigurat de centrale nucleare, potrivit datelor Euratom, iar conform Tratatului de la Lisabona sursele de alimentare cu energie sunt o chestiune reglementată la nivel național, fără posibilitatea de intervenție a Comisiei Europene.
Franța are de departe cele mai multe reactoare nucleare din UE, aproximativ 60 de unități. Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la nivelul anului 2010, Marea Britanie are 19 reactoare, Germania 17, Suedia 10, Spania 8, Belgia 7, Cehia 6, Slovacia, Ungaria și Finlanda câte 4, România și Bulgaria câte două, iar Slovenia și Olanda câte unul.
La nivel mondial, SUA are cel mai mare număr de reactoare nucleare, respectiv 104, urmată de Franța și Japonia (54), Rusia (31), Coreea de Sud (20), Marea Britanie, India și Canada (câte 18), Germania, respectiv Ucraina (15).