Cancelarul german Angela Merkel a promis vineri că va apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decât fosta marcă germană, însă a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un “maraton” dur pentru recâștigarea credibilității pierdute în timpul crizei, transmite Reuters.

“Rezolvarea crizei datoriilor de stat este un proces, care va dura câțiva ani”, a declarat Merkel într-un discurs în fața parlamentului german.

Cancelarul a cerut o abordare pe termen lung a integrării fiscale strânse în zona euro, cu o disciplină bugetară dură, și a respins posibilitatea unei intervenții de tip “relaxare cantitativă” a Băncii Centrale Europene (BCE).

“Banca Centrală Europeană are o responsabilitate diferită de cea a Fed (Rezerva Federală a SUA – n.r.) sau a Băncii Angliei”, a arătat liderul german.

Totuși, ziarul Suddeutsche Zeitung scrie că Merkel este dispusă să accepte achiziții mai ample de obligațiuni de stat de către BCE pentru a câștiga timp până când intră în funcțiune mecanismele de control bugetar la nivelul zonei euro.

Merkel a respins din nou emisiunea de obligațiuni comune la nivelul zonei euro ca soluție anticriză, notând că astfel de operațiuni ar încălca constituția Germaniei.

Cancelarul a cerut consolidarea prerogativelor instituțiilor europene în privința controlului bugetelor naționale prin modificarea tratatelor UE, dar și utilizarea fondului de urgență al zonei euro pentru stabilizarea piețelor.

Liderii UE se vor reuni la finele săptămânii viitoare la Bruxelles, summit-ul fiind considerat unul de importanță crucială pentru viitorul zonei euro.

Bursele globale și obligațiunile statelor europene au continuat să recupereze teren vineri, datorită speranțelor că liderii zonei euro sunt aproape de un plan decisiv de combatere a crizei.

Declarațiile lui Merkel pregătesc astfel terenul pentru o săptămână de discuții intense la vârful UE, liderii politici încercând să ajungă la un consens pe un “pact fiscal” care să confere Comisiei Europene prerogative extinse în privința controlului bugetelor statelor din zona euro, să cuprindă sancțiuni dure pentru statele care încalcă reglementările europene și să asigure integrarea fiscală accelerată la nivelul uniunii monetare.

Președintele BCE Mario Draghi a transmis joi un mesaj important piețelor, indicând că instituția este pregătită să intervină mai agresiv pentru rezolvarea crizeă dacă guvernele zonei euro vor subscrie propunerilor de integrare fiscală.

Merkel va merge luni la Paris pentru a prezenta, împreună cu președintele francez Nicolas Sarkozy, propunerile franco-germane de modificare a tratatelor UE.

Sarkozy a salutat joi apelurile Germaniei privind un nou tratat care să înăsprească disciplina fiscală în zona euro, însă, spre deosebire de Merkel, liderul francez nu a vorbit despre consolidarea prerogativelor Comisiei Europene sau ale Curții Europene de Justiție.

Sarkozy, care dorește să câștige în primăvara anului viitor un nou mandat, a propus o Europă “interguvernamentală”, în cadrul căreia președinții și premierii statelor din zona euro ar avea ultimul cuvânt de spus pe bugetele naționale.

Opoziția din Franța îl acuză pe Sarkozy că promovează “un tratat de austeritate dictat de Germania”.

Merkel a făcut o paranteză în timpul discursului din Bundestag pentru a respinge aceste acuzații.

Sarkozy va încerca vineri să-l convingă pe premirul britanic David Cameron să accepte modificarea tratatelor UE pe probleme de integrare fiscală la nivelul zonei euro fără a insista pe consolidarea influenței Londrei pe chestiuni sociale și juridice în defavoarea Bruxellesului.

Euroscepticii din coaliția care susține cabinetul Cameron fac presiuni pentru a-l determina pe premier să reducă relațiile cu UE și să obțină garanții că eforturile de convergență fiscală din zona euro nu vor afecta interesele Londrei ca centru financiar global.

Surse apropiate liderilor din Germania și Franța au declarat că discursurile de joi și vineri au fost coordonate pentru a se asigura că “nu sunt incompatibile”.

Mai mulți oficiali germani au lăudat “curajul” lui Sarkozy de a transmite populației că Franța va fi nevoită să-și revizuiasă modelul social și să scadă cheltuielile publice.