Flacăra, un veac de strălucire
Trustul de presă Publicațiile Flacăra și Fundația “Premiile Flacăra” organizează Gala Premiilor Flacăra, ediția 2011 – by Loteria Română, cele mai vechi și mai cunoscute distincții din presa românească, oferite pentru realizări semnificative în urmatoarele domenii: literatură, teatru și film, muzică, arte plastice, știință, jurnalism, sport și management. Cu aceeași ocazie se decernează Marele Premiu Flacăra, unei personalități–reper pentru poporul român. Ediția din acest an a Galei Premiilor Flacăra stă sub semnul aniversării a 100 de ani de la primul număr al revistei Flacăra, fondată în 1911 de politicianul, scriitorul și gazetarul Constantin Banu.
De-a lungul timpului, revista Flacăra a premiat peste 400 de personalități, oameni care reprezintă adevarata enciclopedie a valorilor României contemporane. Oameni esențiali, oameni puternici. Oameni care au modelat istoria și cultura unei națiuni.
Laureații Galei Premiilor Flacăra, ediția 2011 – by Loteria Româna sunt: Literatură – Stelian Țurlea; Teatru și Film – Maria Dinulescu; Muzică – Tiberiu Soare; Arte Plastice – Florin Ciubotaru; Jurnalism – Carmen Avram; Sport – Echipa națională feminină de spadă; Știință – Dinu C. Giurescu; Management – Mark Farrugia Neville; Marele Premiu – Mircea Diaconu.
În cadrul Galei, Pernod Ricard Romania va primi trofeul calității “Fierul de Cristal”.
Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc luni, 5 decembrie, în Sala Mare a Operei Naționale din București (foto 1), începând cu ora 19.
Caramitru – Mălăele, un Crăciun și două stele
Crăciunul aduce o întâlnire neconvențională cu doi actori de excepție, Ion Caramitru și Horațiu Mălăele (foto 2-3), care urcă pentru prima dată împreună pe scenă pentru un spectacol de improvizație, plin de sensibilitate, profunzime și umor. “Pentru că starea de grație a actorului este improvizația, ne dorim un spectacol viu, interactiv și atipic”, spune Horațiu Mălăele. Spectacolul “Caramitru-Mălăele, un Crăciun și două stele”, va avea loc marți, 20 decembrie, de la ora 20.00, în Sala Mare a Teatrului Național din București. Actori celebri și regizori afirmați, partenerii de dialog au în comun, dincolo de pasiunea pentru teatru, mult farmec, forță și o naturalețe ce le-a adus întotdeauna admiratori și ropote de aplauze. Pot face din orice întâlnire una memorabilă, iar o discuție liberă poate fi oricând o lecție de teatru și o lecție de viață. Au o afinitate comună către versuri, sunt amândoi mari cercetători într-ale poeziei, un teritoriu sensibil în care se ascund multe virtuți scenice, teatrale, pe lângă multe dintre virtuțile sufletului. Spectacolul reprezintă o mult așteptată premieră: este vorba de prima întâlnire pe scenă a celor doi în zeci de ani de excepțională carieră. Desigur, cu o notabilă excepție: comedia “Dineu cu proști”, unul dintre succesele răsunătoare ale naționalului bucureștean, un spectacol regizat de Ion Caramitru în care Horațiu Mălăele desăvârșește, cu naturalețe și profunzime, un rol primit cu superlative de critică, Francois. În liniștea din prejma Crăciunului, eleganța unei conversații între doi prieteni ar putea însemna o porție considerabilă de râs sănătos sau ar putea aprinde o candelă cu miros de brad, care să lumineze în suflet până departe.
Ion Caramitru: “Horațiu Mălăele este cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 de ani. O personalitate complexă ca actor, ca regizor de teatru și ca regizor de film mai nou”.
Horațiu Mălăele: “Marele artist Caramitru este alcătuit dintr-un material maleabil și ductil, ce poate lua forma oricărui act artistic de interes public”.
PINA – documentarul anului în România, favorit la Oscaruri
Filmul PINA (foto 4), în regia lui Wim Wenders, este propunerea Germaniei la Premiile Oscar pentru categoria “cel mai bun film străin” și se regăsește pe lista scurtă a nominalizărilor la secțiunea documentar. În plus, PINA concurează pentru premiul ARTE oferit de Academia Europeană de Film. Oscarurile europene vor avea loc în data de 3 decembrie 2011 în Berlin.
PINA a fost lansat pe marile ecrane în toamna aceastui an de Parada Film și a fost cel mai vizionat documentar în cinematografele din România. De asemenea, PINA este filmul semnat de Wim Wenders care a adunat cel mai mare număr de spectatori în sălile de cinema. Așa cum este prezentat de regizorul Wim Wenders, PINA este un film pentru Pina Bausch, una din cele mai importante și apreciate coregrafe ale dansului contemporan. Filmat cu trupa de dans Tanztheater Wuppertal Pina Bausch, producția ilustrează revoluționara și originala artă a marii coregrafe germane care a murit în vara anului 2009.
Lansarea lungmetrajului în România a beneficiat de o campanie de promovare fără precedent în peisajul cinematografic autohton: personalități din showbiz, media, sport și din domeniul cultural au susținut PINA, invitându-i astfel pe spectatori să ia parte la o experiență cinematografică unică. Într-o mișcare de forță, personalități îndrăgite de public au fost alături de fenomenul cinematografic al anului, PINA, prin testimoniale filmate ce pot fi vizionate pe pagina oficială paradafilm.ro, pe rețelele de socializare și pe canalul YouTube paradafilm. Din campanie au făcut parte, printre alții: Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Alexandru Tomescu, Cristina Bazavan, Farid Fairuz.
Între Orient și Occident
Formația vocal-instrumentală de muzică veche “Anton Pann” și muzicienii Kyriakos Kalaitzidis (Grecia), Kyia Tabassian (Canada), Neva Özgen și Fikret Karakaya (Turcia) susțin duminică, 4 decembrie 2011, de la ora 19.00, la Sala Radio din București, concertul de gală Între Orient și Occident (foto 5). Evenimentul încheie seria de întâlniri din cadrul programului Când Bizanțul eram noi, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Asociația pentru Cultură și Tradiție “Anton Pann”.
Muzică de curte și citadină, precum și piese contemporane create sub influența muzicii vechi alcătuiesc un program cu lucrări de Dimitrie Cantemir, Ali Ufki, Anton Pann, Veniamin Costaki, Tanburi Cemil Bey, Constantin Răileanu, Kyriakos Kalaitzidis și cântece tradiționale – “un repertoriu născut sub impresia Polisului prin exelență, dar cu puternice trăsături autohtone” (Constantin Răileanu). Conceptul artistic și aranjamentele muzicale au fost realizate de Constantin Răileanu, dirijorul formației “Anton Pann”, în colaborare cu Kyriakos Kalaitzidis, Kyia Tabassian, Neva Özgen și Fikret Karakaya, muzicieni cu experiență în cercetarea și revalorificarea operelor din diverse manuscrise muzicale și colecții. Muzicienii invitați alături de formația “Anton Pann” la concertul de galăfac parte din ansamblurile care au concertat, de-a lungul anului, în cadrul proiectului Când Bizanțul eram noi: En Chordais (Grecia), Anatolia, Bezmârâ (Turcia), Constantinople (Canada).
Teatrul “Tamási Aron” este invitat din nou la Gdansk
După prezența sa la Festivalul Național de Teatru din București spectacolul Neguțătorul din Veneția (foto 6) al Teatrului “Tamási Aron” a fost invitat la Festivalul Internațional “Shakespeare” din Gdansk. Teatrul din Sfantu Gheorghe a mai fost invitat la prestigioasa întâlnire teatrală din Gdansk în 2004, cu spectacolul Romeo și Julieta în regia lui László Bocsárdi.
Gdansk este un oraș în nordul Poloniei, pe malul Mării Baltice, unde are loc anual acest festival internațional, în prima săptămână a lunii august. Scopul Festivalului este să îi provoace pe spectatori a se întoarce mereu la opera marelui dramaturg, prin întâlnirea cu cele mai inspirate și tulburătoare spectacole pe texte shakespeariene – producții teatrale pe care selecționerul le caută prin lumea întreagă. Întâlnirea spectatorilor din Gdansk cu aceste producții artistice are loc în teatre, opere, biserici sau în aer liber, iar în 2012 Festivalul își anunță ediția cu numărul 16.
Programul Festivalului mai include și întâlniri ale spectatorilor cu regizorii, actorii și producătorii spectacolelor invitate, respectiv dezbateri, seminarii, workshopuri și vernisaje – toate aceste oferte de dialog multicultural pe teme shakespeariene devenind deja cunoscute în lumea întreaga sub denumirea de Academia de Vară “Shakespeare”.
George Enescu sărbătorit la Bruxelles
Cu prilejul împlinirii a 130de ani de la nașterea lui George Enescu, Institutul cultural român Bruxelles organizează un concert aniversar (foto 7) luni 5 decembrie, ora 19.30, în prestigioasa sală a Conservatorului regal.
Protagoniștii concertului vor fi doi tineri interpreți în plină afirmare: violonistul Ilian Gârneț, din Republica Moldova, laureat al concursului internațional “Reine Elisabeth” în 2009, și pianista Claudia Bara, acompaniatoare oficială, din 2007, pentru secția de vioară a concursului internațional “George Enescu”și profesor-acompaniator la Capela muzicală Regina Elisabeta din Bruxelles.
Claudia Bara a lansat în această toamnă un CD cu creații camerale de tinerețe ale lui Enescu, la o casă de discuri franceză. Enescu a figurat în primplanul toamnei muzicale din Bruxelles, prin noua producție cu opera Œdipe la Théâtre de La Monnaie și mai multe concerte.
Concertul aniversar ENESCU 130, propus publicului european din Bruxelles la acest început de decembrie, reprezintă continuarea unui proiect inițiat de Institutul cultural român în 2010, care își propune să asocieze artiști din Republica Moldova și din România, în intenția de a sublinia apartenența lor la un spațiu cultural comun.
Pianistul spaniol José Luis Nieto la București și la Cluj
Sâmbătă, 3 decembrie, ora 19.00, la Sala Mare a Ateneului, va avea loc, în organizarea Instituto Cervantes București în colaborare cu Filarmonica “George Enescu”, un recital de pian al reputatului muzician spaniol José Luis Nieto (foto 8). În program: Manuel de Falla – Patru piese spaniole și Amorul vrajitor; Alexander Scriabin – Preludiile op. 17A si Studiu op. 8, nr. 12.
José Luis Nieto, pianist cu o bogată activitate concertistică la nivel internațional, este unul dintre cei mai importanți pianiști spanioli din generația tânără. A urmat cursurile Conservatorului Regal Superior de Muzică din Madrid și apoi și-a continuat studiile în Rusia, unde a absolvit cursurile celebrului Conservator Ceaikovski de la Moscova, sub Îndrumarea pianistului Mihail Voskressesnsky, luându-și doctoratul cu pianistul Victor Merzhanov. Creează orchestra de cameră Sinfonietta din Moscova, un proiect ambițios al pianistului, a cărei activitate debutează În 2006 cu un prim concert la Muzeul Pușkin. Orchestră – fondată și condusă de José Luis Nieto – are că membri muzicieni formați la Conservatorul Ceaikovski, cu un înalt nivel artistic.
A concertat că solist alături de Orchestra Camerata Baltica sub baghetă dirijorului Anton Sharoev, Orchestra de Virtuozi ai Conservatorului Ceaikovski, colaborând cu muzicieni precum Alexei Utkin sau Elena Obratszova. A realizat trei turnee În Statele Unite ale Americii, concertând la Chicago, Los Angeles, Sân José, New York, Albuquerque etc. În Europa, a dat recitaluri în săli precum cea a Academiei Regale Spaniole, la Roma, Auditorio Conde Duque de Madrid, Instituto Bildnerisches Denken, la Grenzach-Wyhlen (Germania), Gran Auditorio, la Lisabona, Sala Auditorio Nacional de Madrid. A oferit peste 40 de concerte și master class În America Latină, cele mai importante fiind colaborările cu Orchestră Simfonică din Antofagasta și Orchestra Simfonică din Chile în Sală Gran Teatro de Oriente din capitală chiliană.
În cariera de solist, a înregistrat opt CD-uri, atât în Spania, cât și în Rusia. Anul 2011 îl găsește concertând în orașe ca Sankt Petersburg, Kaliningrad, Moscova, Budapesta, Napoli, Roma, Vigo, Tarragona, Gijón si New York. În 2012, va concerta la Tokio cu un repertoriu alcătuit din compozitii ale lui Manuel de Falla. Un al doilea recital al lui José Luis Nieto în România va avea loc luni, 5 decembrie 2011, ora 19.00, la Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.
Un conferențiar ajuns vagonetar
În cadrul programului “Conferințele Teatrului Național” criticul Daniel Cristea-Enache (foto 9) va prezenta conferința cu tema Un conferențiar ajuns vagonetar: cazul Ion D. Sîrbu (cu o proiecție video realizată de artistul Ion Barbu)
“Ion D. Sîrbu este scriitorul român postbelic cu, poate, cea mai spectaculoasă carieră postumă.
A murit în septembrie ’89, cu două luni înainte de Revoluție; iar sertarul lui, spre deosebire de cele ale altor scriitori români, era plin cu manuscrise. Printre acestea se numără Jurnalul unui jurnalist fără jurnal și romanul Adio, Europa!.
Ion D. Sîrbu a fost modelul lui Victor Petrini, protagonistul lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. Cei doi evoluează pe traseul: carieră universitară, pușcărie politică, munca de jos: Petrini la deratizare, Sîrbu, vagonetar în mină.
În ochii vigilenți ai activiștilor, politrucilor și informatorilor de atunci, Ion D. Sîrbu era un caz.
Aveau dreptate.” Daniel Cristea-Enache