Propagarea scaderii dobanzilor urmeaza mai recent doua directii. Pe langa cea clasica, de raspandire in piata, a aparut in ultimele zile si cea a adancirii, respectiv banci care au anuntat ajustari ale dobanzilor in urma cu cateva saptamani trec acum la noi scaderi.
Pragul tinta pentru dobanzile la depozite este acum de 10% pe an sau chiar mai putin pentru depozitele in lei. ABN Amro este a doua banca din sistem (dupa HVB Bank) care coboara dobanzile la depozitele in lei pana la 10%. In aceste
conditii dobanzile remunerate pot deveni pe anumite intervale de timp real negative, in functie de evolutia inflatiei.
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), banca cu cea mai mare retea teritoriala din sistem, a anuntat reducerea dobanzilor la creditele in lei destinate clientilor persoane fizice. Masura va intra in vigoare incepand cu 1 februarie. Inainte de aceasta mutare, banca a redus si dobanzile la depozitele clientilor, cu un punct procentual.
Evolutia a fost alimentata si de scaderea dobanzilor pe piata monetara interbancara, acestea fiind un reper important pentru bancheri. De altfel, in portofoliile bancilor exista si produse a caror dobanda este legata cea a pietei (BUBOR), la care se adauga o marja
CEC a operat reduceri sensibile ale dobanzilor, unele coborand pana la pragul de 20% pe an, sau chiar sub el. Astfel, dobanda la creditele pentru nevoi personale a fost micsorata cu patru puncte procentuale, pana la 20% pe an. In cazul creditelor pentru achizitionarea de autovehicole, banca a redus dobanda perceputa cu trei puncte procentuale, acesta ajungand astfel la 20% pe an. Tot la acest nivel s-a oprit si dobanda la creditele pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata.
Banca a operat, de asemenea, modificari ale dobanzilor la creditele pentru cumpararea de locuinte si terenuri si la creditul “Adolsecent” cuprinse intre unul si doua puncte procentuale, acestea fiind acum oferite la o dobanda de 19% pe an.
Dobanda perceputa de CEC la creditele imobiliare scade astfel sub pragul de 20% pe an, insa ramane peste cea anuntata de iNG Bank tot pentru luna februarie de 13% pe an si peste limita superioara a celei practicate de Alpha Bank Romania. Aceste banci au operat de asemenea modificari ale dobanzilor la creditele imobiliare in ultima perioada.
De la inceputul anului Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, Daewoo Bank si Banca Romaneasca au micsorat dobanzile la creditele in lei. Modificarile au fost cuprinse intre unul si patru puncte procentuale, dobanzile coborand sub pragul de 25% pe an.
Scaderea dobanzilor la credite nu poate avea loc decat in conditiile in care coboara mai intai cele platite de banci la depozite, altfel aceasta implicand o diminuare a marjei (si implicit a profitului bancii). In ultimul an insa, bancile si-au pastrat aproape intacte marjele de castig. De cele mai multe ori, reducerile de dobanzi la credite (mai substantiale) au fost precedate de mai multe micsorari (de mai mica intensitate insa) a celor platite la depozite.
Atat ABN Amro cat si HVB Bank operasera de la inceputul anului micsorari ale dobanzilor platite la depozitele in lei. Scaderea la 10% pe an (sau chiar sub acest prag in cazul HVB) a reprezentat al doilea pas de ajustare de la inceputul anului. Dupa aceste reduceri, dobazile platite de ABN variaza intre 10% si 10,5% pe an. Banca remunereaza mai bine, in continuare, depozitele pe termene mai scurte, oferind la scadentele mai mari dobanzi mai mici. Aceasta sugereaza ca banca intrevede si alte micsorari ale dobanzilor in acest interval.
La a doua modificare a dobanzilor de la inceputul anului se afla si ProCredit Bank, care a redus dobanzile la depozitele in lei cu 0,5 – 1,1 puncte procentuale, acestea osciland de acum intre 14,5% si 15% pe an.
Primul semnal de scadere a dobanzilor a aparut pe piata monetara interbancara, care a inregistrat in aceasta luna fluctuatii semnificative, generate in principal de cateva decizii ale bancii centrale.
Dobanzile la depozitele pe o zi au coborat pe parcursul lunii ianurie de la 16,05% – 17,10% pe an pana la 14,1% – 15,8% pe an. Aceasta nu inainte de a trece printr-un minim de 3,63% – 9% pe an.
ideea scaderii dobanzilor a fost lansata de banca centrala, care a respins la licitatia pentru certificate de depozit la trei luni (pe 13 ianuarie) toate ofertele bancilor, in conditiile in care cea mai mica dobanda licitata a fos de 15,6%. Aceasta decizie a determinat dealerii bancilor comerciale sa creada ca urmeaza o perioada de scadere abrupta a dobanzilor. In ziua urmatoare deciziei, dobanzile au coborat de la 16,18% – 16,99% pe an pana la 10,75% – 14,13% pe an, pe fondul unui exces mare de moneda ramas nesterilizat in piata.
Toate acestea dupa ce in prima jumatate a lunii BNR a sterilizat sume importante (peste un miliard de dolari), pentru a mentine dobanzile la nivelul de 16% – 17% pe an. Coborarea dobanzilor a fost stimulata in perspectiva liberalizarii contului de capital, in luna aprilie, acestea trebuind sa ajunga pana la un nivel cat mai putin atractiv, chiar cu riscul diminuarii controlului asupra inflatiei. Acum se discuta insa despre amanarea liberalizarii contului.
BNR a anuntat trei zile mai tarziu reducerea dobanzii de interventie cu 0,5 puncte procentuale, pana la 16,5% pe an, un pas moderat, continuand astfel politica precauta anuntata. In conditiile in care excesul de moneda a ramas nesterilizat, dobanzile s-au prabusit in zilele urmatoare, ajungand la un minim de 3,63% – 9% pe an pe 21 ianuarie. De altfel, au existat momente in care cotatiile au coborat pana la 0% – 6% pe an.
Ulterior banca centrala a organizat licitatii pentru depozite la o luna (instrumentul de sterilizare cel mai des folosit), insa de fiecare data a atras numai suma planuita, la dobanzi sub nivelul anuntat de 16,5%. Jucatorii spun ca sumele astfel atrase au fost insuficiente pentru a steriliza intreg excedentul de moneda.
Revenirea dobanzilor la sfarsitul lunii pana la niveluri comparabile cu cele de la inceputul anului a fost determinata, spun dealerii, de inceperea unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, conditii in care nevoia de lichiditati a bancilor creste.